Boom economic pe credit: România lasă în urmă 11 țări în clasamentul UE al bunăstării

România a urcat spectaculos în clasamentul european al bunăstării materiale, depășind 11 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv vecinele Bulgaria și Ungaria.

Dacă în urmă cu un deceniu ne aflam în coada Europei, în prezent am ajuns la 88% din media UE la capitolul consum individual real – un indicator cheie al nivelului de trai. Dar ascensiunea aceasta are și un preț: dependența de datorie publică, un ingredient considerat toxic de economiști.

România înaintea Ungariei, Bulgariei și chiar a Poloniei

Datele recente publicate de Eurostat arată că România a făcut un salt semnificativ în ultimii ani, depășind 11 state în ceea ce privește consumul individual real. Acest indicator reflectă nivelul de bunuri și servicii pe care o persoană le consumă efectiv – o măsură mult mai apropiată de realitatea traiului zilnic decât Produsul Intern Brut.

• România: 88% din media UE
• Ungaria: 72%
• Bulgaria și Estonia: sub România
• Luxemburg rămâne pe primul loc, cu 141% din media UE, urmat de Olanda și Germania.

Acum zece ani, România era la doar 60% din media Uniunii, în același grup cu țările codașe. Progresul a fost accelerat în ultimii patru ani, când am depășit pragul de 80%, iar traiectoria ascendentă pare să continue — cel puțin în statistici.

Ce a alimentat acest salt?

Aparent, România a devenit mai prosperă. Însă ingredientul cheie care a gonflat acest avans este cheltuiala publică masivă pe datorie, spun economiștii.

„Statul român, având un deficit bugetar foarte mare, ceea ce înseamnă foarte mulți împrumutați, o parte din acei bani, probabil o parte însemnată, intră în economie din împrumuturi. Peste 100 de miliarde de lei”, explică Christian Năsulea, profesor de economie mondială, citat de ProTV.

Practic, statul alimentează consumul prin împrumuturi – o strategie care stimulează temporar economia, dar care riscă să se transforme într-o povară greu de susținut pe termen lung. Pe lângă cheltuielile oficiale, veniturile nefiscalizate (economia gri) și remitențele din străinătate contribuie la acest aparent boom de consum.

Un avans real sau o bulă umflată cu datorii?

România pare să fi depășit Polonia în acest clasament al bunăstării materiale, dar diferențele structurale dintre cele două țări nu pot fi ignorate. Polonia are un PIB de aproape două ori mai mare, o populație dublă și este a șasea economie a UE ca mărime.

„Dacă te uiți la viețile oamenilor, vezi pur și simplu că s-au îmbunătățit. Acces mai bun la sănătate, la educație, salarii mai mari, mai mulți angajați”, spune economistul Marcin Klucznik de la Institutul Economic Polonez.

Deși România se apropie de media europeană în ceea ce privește consumul, puterea economică reală rămâne modestă, iar inflația ridicată și instabilitatea politică ar putea amenința parcursul pozitiv din anii recenți.

România în 2025: între avans statistic și realitatea economică

Este evident că nivelul de trai în România s-a îmbunătățit vizibil, în special în mediul urban. Dar întrebarea rămâne: cât de sustenabilă este această bunăstare bazată pe datorii?

Avansul economic a fost însoțit de o creștere accelerată a deficitului bugetar, iar povara împrumuturilor publice riscă să afecteze generațiile viitoare. În același timp, lipsa reformelor profunde în sistemele publice (educație, sănătate, fiscalitate) lasă în continuare urme adânci în viața de zi cu zi.