Bursele din SUA scad pe fondul îngrijorărilor din sistemul bancar

Mai multe dovezi ale slăbirii pieţei ipotecare din Statele Unite au ieşit la lumină, după ce vânzările de locuinţe au scăzut în noiembrie cu 2,6%, în timp ce teama de noi pierderi în urma crizei creditelor ipotecare cu grad de risc ridicat au afectat acţiunile băncilor.

"Zvonurile persistente legate de măsurile extrem de drastice pe care instituţiile financiare vor trebui să le ia pentru echilibrarea bilanţurilor contabile, în special în sectorul ipotecar, este ceea ce duce la scăderea burselor, după un start puternic", a declarat Peter Kenny, director în cadrul Knight Equity Markets.

Până la mijlocul şedinţei de marţi din New York, indicele industrial Dow Jones a coborât cu 0,36%, la 12,782 puncte, în timp ce indicele Standard & Poor's 500 a pierdut 0,18%, până la 1.413,61 puncte, iar indicele Nasdaq Composite a înregistrat o scădere de 0,14%, la 2.495,87 puncte.

Mai devreme, cotaţiile acţiunior din Europa şi Japonia au crescut, ducând la o urcare a principalului indice din lume, Morgan Stanley, cu 0,25%, la 391,21 puncte.

Indicele FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,7% la 1.467,76 puncte. Companiile farmaceutice s-au numărat printre liderii pieţei, cotaţia acţiunilor GlaxoSmithKline crescând cu 3%, iar cea a acţiunilor Roche cu 6%.

În Tokyo, indicele Nikkei a încheiat şedinţa în urcare pentru prima oară în acest an, după ce a atins nivelul minim al ultimelor 18 luni.

"Piaţa este împărţită între doi factori: teama de recesiune, atât în ceea ce priveşte câştigurile cât şi factorii macroeconomici, şi speranţa că banca centrală americană, Federal Reserve, va reduce drastic dobânda de politică monetară", a declarat un strateg din cadrul AXA Investment Managers, Franz Wenzel.

Aurul s-a scumpit până la un nou nivel record de 880,1 dolari/uncie până la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de pe piaţa new-yorkeză, reflectând temerile privitoare la problemele economice internaţionale.

"Asistăm cu certitudine la intrări de bani în piaţă dinspre investitori, ceea ce nu este o surpriză în contextul economic incert actual", a spus un trader de la Haereus, Alexander Zumpfe.

Preţul petrolului a reînceput să crească după trei zile de scădere, susţinut de ameninţările de violenţe în Nigeria şi de estimările unei noi scăderi a stocurilor americane de petrol săptămâna trecută.

Până la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de pe piaţa new-yorkeză, cotaţia contractelor la termen (futures) pentru petrol cu scadenţa în februarie urcase cu 2,21 dolari, adică 2,32%, până la un nivel de 97,30 dolari/baril.

Grupuri armate plănuiesc un atac asupra unei rafinării din sudul Nigeriei, regiune producătoare de petrol, potrivit unor surse de securitate.

Pe pieţele valutare, dolarul s-a depreciat, deşi analiştii au spus că majoritatea veştilor proaste despre starea celei mai mari economii a lumii au fost deja luate în considerare de către jucătorii de pe pieţe.

Indicele dolarului New York Board of Trade a coborât cu 0,15%, până la un nivel de 76,06 puncte până la jumătatea şedinţei de tranzacţionare, în timp ce euro s-a apreciat cu 0,17% faţă de moneda americană, până la cotaţia de 1,4710 dolari/euro. Cotaţia dolarului faţă de yenul japonez a stagnat în jurul valorii de 109,34 yeni/dolar.

Majoritatea analiştilor continuă să creadă că dolarul se va deprecia, deşi consideră că scăderile vor fi mai temperate faţă de cele de anul trecut.

"În opinia noastră, dolarul îşi va relua tendinţa de depreciere, deşi aceasta nu va mai fi la fel de constantă cum a fost anul trecut", se spune într-o notă adresată clienţilor de analiştii de la Commerzbank Corporates & Markets.

Pe pieţele de obligaţiuni, titlurile de stat americane s-au depreciat marţi, în contextul în care câştigurile înregistrate mai devreme pe pieţele de acţiuni au scăzut caracterul de factor de protecţie împotriva riscurilor al titlurilor de stat, iar investitorii au luat în considerare ultimele declaraţii ale oficialilor băncii centrale americane, Federal Reserve.

Titlurile de stat pe 10 ani ale Trezoreriei americane s-au ieftinit cu 0,22 puncte procentuale, cu un randament de 3,86% la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de pe piaţa new-yorkeză.

Investitorii au aşteptat să vadă în ce măsură autorităţile de politică monetară vor susţine în vreun fel speculaţiile jucătorilor de pe piaţă, potrivit cărora Federal Reserve ar putea să coboare cu 0,5% dobânda de politică monetară la reuniunea din 29-30 ianuarie, pentru a ajuta economia americană.

În ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană (BCE), analiştii estimează că instituţia cu sediul la Frankfurt îşi va menţine dobânda de politică monetară la nivelul actual de 4% la reuniunea de joi.

Sursa: NewsIn