Câți angajați poți să plătești din salariul unui șef? Sistemul de stat vs sistemul privat

De asemenea, numărul angajaţilor care lucrează în compania numită “Statul român” este supradimensionat în raport cu statele occidentale, potrivit unui raport A.T. Kearney. Ponderea angajaţilor care lucrează în sectorul public în România este mult mai mare decât în ţările din Europa de Vest, dar comparabilă cu situaţia din Est. Astfel, în timp ce în Italia raportul este de 61 de angajaţi la stat la fiecare 1.000 de locuitori, în Spania - de 65 la 1.000 şi în Germania - de 69 la 1.000, în România raportul este de 80 la 1.000.

“Principalele probleme de management din sfera bugetară vin din politizarea excesivă şi din absenţa clienţilor. Un top manager dintr-o companie privată primeşte un feedback permanent din partea clienţilor şi este obligat să-şi eficientizeze afacerea. Dacă vânzările nu merg bine, acesta va fi schimbat. La stat, nu vine această “factură de plată” decât pe linie politică, “fără legătură directă cu performanţa”, menţionează Kurt Weber, managing director al firmei de consultanţă în management Horvath&Partners. Potrivit acestuia, statul are şi o altă problemă de management - lipsa de continuitate. “Fiecare nou director renunţă la proiectele managerului anterior şi începe altele noi”, spune acesta.

Potrivit studiului Merecer amintit, cea mai mare diferenţă dintre salariul unui top manager şi cel al unui angajat necalificat din sectorul privat se regăseşte în domeniul comerţului cu bunuri de larg consum, raport de 1 la 18. Dintre industriile care permit discrepanţe mari între stat şi privat, pe următoarele locuri se situează retailul, unde diferenţa este de 1 la 13, şi tehnologia, cu un raport de 1 la 11.

Cele mai mici diferenţe salariale în privat se regăsesc în domeniul financiar-bancar, unde un top manager primeşte de numai şase ori mai mult decât un angajat entry level. De asemenea, diferenţe mici există în energie şi în industria grea, unde raportul dintre salariile la nivel de top şi cele ale muncitorilor sunt de 1 la 8, respectiv 1 la 7.

Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar ar fi ajuns în prezent la cota 1 la 29, susţin reprezentanţii Ministerului Muncii, dar diferenţa este puţin plauzibilă, dat fiind că rapoartele de la începutul anului vorbeau despre un raport de 1 la 70. Explicaţia acestei diminuări substanţiale a discrepanţelor ar ţine de eliminarea bonusurilor din sistem, precum şi de punerea între paranteze a salariilor din instituțiile de stat care se autosubvenţionează, spune Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Potrivit discuţiilor pe noua lege a salarizării, niciun salariu din sistemul bugetar nu ar trebui să fie mai mare de 12 ori decât salariul cel mai mic din sistem. Dar asta doar în anul de graţie 2015, dacă “firma România” nu va da faliment între timp.