„Dau curs acestei invitaţii a grupului parlamentar al USR, aşa cum voi da curs de fiecare dată oricărei solicitări a Parlamentului de a fi prezent şi de a încerca să explic şi să găsim împreună soluţii, pentru că împreună suntem în această bătălie pentru România, de a încerca să prezentăm care este situaţia, evident dincolo de ceea ce înseamnă politica ce ne desparte câteodată. Aş vrea totuşi, pentru că solicitarea a fost pe prezentarea modului în care vom prezenta deficitul în acest an şi modul în care au evoluat deficitele României, au apărut şi alte solicitări, să vă rog ca pe partea de întrebări care sunt legate de modul de încasare al TVA şi sunt dechis să vin la Comisia de buget a Senatului pentru a avea o discuţie mai aplicată, unde pot veni şi şefii instituţiilor care se ocupă şi au toate planurile de acţiunea pentru ceea ce înseamnă încasările de taxe din România, dar mai ales reducerea distorsiunilor pe care le constată instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană. Ceea ce pot să vă spun ca rezultat de ansamblu este că în România conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5% de la 85,5%. Evident o să privesc acest lucru cu prudenţă şi am să spun că aş vrea să văd şi în acest an păstrarea acestui trend, de ce nu, creşterea conformării voluntare. Acesta ar deveni un element structural. Aş mai vrea să explic un lucru. Cine se uită la deficitele României, fără a face legătură cu economia României, ar trebui să mediteze un pic, pentru că deficitele reprezintă o poză de moment a economiei”, a explicat Câciu, în plenul de miercuri al Senatului.
El a adăugat că în trimestrul IV din anul 2022, creşterea economică înregistrată de România este una foarte bună.
„Între timp, crizele care au apărut suprapuse la preţurile la energie, la inflaţia care este istorică, din punctul meu de vedere, are o repetitivitate după 20 de ani, ne pun la grea încercare atât partea de buget, de sustenabilitate, dar mai ales partea de funcţionare a economiei, pentru că el are efect asupra consumului, fie el de capital, fie el de bunuri de larg consum. Cu toate acestea, 2022 s-a încheiat cu o creştere economică, astăzi au apărut şi datele pe trimestrul 4 şi confirmă o creştere economică foarte bună – 4,8%. Se putea mai mult? Posibil, dacă am fi avut nişte acţiuni mai curajoase la începutul anului 2022, vorbesc după apariţia conflictului din Ucraina, poate economia ar fi avut rezultate mai bune. Efectul preţurilor la energie este cel mai dureros efect pe care îl resimte orice român şi orice companie din România. Evident că Guvernul a venit cu sprijinul economie şi a cetăţenilor cu o serie de măsuri. Dacă ne uităm la ele şi dacă vreţi să vă fac o poză – la un deficit de 7% pe cash, o datorie care se închide ca pondere în PIB la 47,2% de la aproape 50%, când am fost la preluare, Guvernul a venit cu un sprijin pentru economie şi cetăţeni cu un plus de 47 miliarde. Mulţi vor spune că a fost făcut pe seama inflaţiei. Eu spun că a fost făcut dual şi a fost făcut pe o mai bună orientare în unele zone de cheltuieli publice”, a precizat Adrian Câciu.
Ministrul de Finanţe a mai afirmat că că dobânzile au crescut în ţara noastră, însă nu numai la noi, iar România nu este „o insulă izolată, nici în lume, nici în Europa”. Acesta a adăugat că inflaţia anuală în România este de 13,8%, însă într-adevăr pe luna decembrie a anului trecut a fost de 16%.
