Care sunt primele trei decizii pe care le-aţi lua ca viitor prim-ministru?

George Butunoiu, managing partner GB Executive Search 1. Aş reduce cheltuielile statului cu 35% în 3 luni, fără să se observe ceva în funcţionarea instituţiilor publice 2. Aş tripla pedepsele pentru corupţie şi aş avea grijă să ajungă toţi unde trebuie 3. Aş desfiinţa urgent organismele autonome cu autoritate de autoreglementare pentru domeniul respectiv: CSM, Asociaţia notarilor, a farmaciştilor, a avocaţilor, a clericilor. Aproape toate astea au ajuns, pur şi simplu, sindicate de tip mafiot, care nu fac altceva decât să-şi acopere membri, cu o lipsă totală de consideraţie pentru interesul public. Constantin Tampiza, director general al LukOil România: 1. Consiliere între toate forţele politice şi economice, patronate, sindicate pentru depăşirea crizei economice. Asta pentru că actuala criză nu are culoare politică. Sunt necesare măsuri pentru: 1. micşorarea cheltuielilor bugetare şi astfel vom susţine leul. 2. stimularea producătorilor, în condiţii de criză 3. crearea condiţiilor stimulative pentru realizarea de investiţii în România. Astăzi, sunt foarte multe obstacole administrative în autorizarea diferitelor construcţii. Într-o jumătate de an este imposibil să primeşti autorizaţiile necesare demarării unei investiţii. Adrian Gaşpar, director general Scandia România 1. Îngheţarea bugetelor de salarii, forţându-se astfel eficientizarea unor ramuri care sunt necesare, dar care trăiesc din banii contribuabililor. În felul acesta, s-ar naşte politici naţionale agreate atât politic cât şi public, pentru sănătate, învăţământ. Îngheţarea bugetelor nu presupune îngheţarea salariilor. 2. Investitii masive în infrastructura, care pe termen lung vor aduce beneficii enorme 3. Politici coerente de sprijinire a companiilor care se dovedesc eficiente. 4. TVA 20%, iar pentru alimente TVA 10% sau 0. Taxa pe profit 18% cu un discount de 3% dacă se plătesc în timp. 4. Reducerea impozitelor pentru angajatori. 5. Sprijinirea exporturilor prin măsuri de garantare a încasării creanţelor. 6. Accesarea cu o mai mare uşurinţă a fondurilor europene şi alte granturi. Valentin Tomşa, director general SAP România: 1. Un moratoriu de “îngheţare” a salariilor în sectorul public 2. Participarea statului la încă o bancă românească ( de exemplu BT) 3. Demararea de proiecte uriaşe guvernamentale în infrastructură şi agricultură . . . . . Călin Tatomir, CEO al Microsoft România 1. Mărirea investiţiilor în zona publică: în infrastructură şi transporturi, sănătate şi educaţie 2. Modificarea unor măsuri fiscale în sensul stimulării activităţilor companiilor mici şi mijlocii (plata taxelor în momentul încasării banilor, nu în momentul emiterii facturilor) 3. Implicarea activă a guvernului la nivelul tuturor ministerelor cu organizaţii private internaţionale din domeniu pentru a putea beneficia de experienţa altor ţări care traversează aceeaşi perioadă. Marius Ghenea, preşedinte PC Fun 1. O primă măsura utilă ar fi micşorarea contribuţiilor sociale ce trebuie plătite de companii pentru salariaţi, măsură ce poate eventual să fie corelată cu obligaţia angajatorilor de a transfera integral acei bani către creşterea salariilor angajaţilor. Ca şi angajator, prefer să ştiu că banii companiei ajung direct la angajaţi şi nu merg ca şi contribuţii într-un hăţis birocratic al alocărilor bugetare, de unde nu prea se mai întorc către angajaţi, ci ajung din păcate de cele mai multe ori în buzunarele unor “băieţi deştepţi”. Dacă aceşti bani merg direct către angajaţi, atunci vor contribui la o situaţie materială mai bună a lor şi a familiilor, creşterea productivităţii şi în plus, se vor întoarce semnificativ în consum echitabil distribuit. 2. În general, o măsură importantă ar fi o structuare simplificată a sistemului de impozite şi taxe, care rămâne totuşi unul dintre cele mai complicate din întreaga Europă! Simplificarea acestui sistem ar putea scoate mai multe zone gri sau subterane ale economiei româneşti la suprafaţă, iar colectarea bugetară s-ar putea îmbunătăţi în continuare, chiar cu taxe mai puţine şi mai mici, asa cum s-a demonstrat în România şi în trecutul apropiat! 3. O altă măsură importantă pentru investitori ar fi reducerea sau eliminarea taxării pe reinvestirea profitului. Dacă sunt în continuare companii profitabile în România (deşi in 2009 vor fi mult mai puţine decât în 2007 sau chiar in 2008), ele ar trebui încurajate să reinvestească în business şi să reinvesteasca tot în România. Evitarea riscurilor specifice unei asemenea scutiri de taxe (şi anume că unii investitori vor încerca sa abuzeze de lege şi vor încadra tot felul de cheltuieli triviale la capitolul de profit reinvestit) se poate face prin stabilirea unor categorii specifice de investiţii scutite de impozitare (de exemplu cele in tehnologie!) şi eventual prin stabilirea unor plafoane de scutire (până la 50% din profit, sau până la o anumită sumă fixa, sau ambele criterii suprapuse).