money.ro
🔔 Alerte
ActualitateDenisa Gelatu

Câștigul mediu în România: ce salariu iau femeile, unde se câștigă cel mai bine și cine a pierdut teren

Publicat la 25.09.2025, 10:03:29

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Câștigul mediu în România: ce salariu iau femeile, unde se câștigă cel mai bine și cine a pierdut teren
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Câștigul mediu net lunar a urcat la 4.959 lei, în timp ce în unele județe salariile rămân cu peste 20% sub media națională

Câștigul salarial a crescut în 2024, dar inegalitățile între județe, sexe și domenii rămân semnificative.

Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2024 a fost de 8.061 lei, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Față de anul precedent, acesta a crescut cu 14,5%, respectiv 1.019 lei. Câștigul salarial mediu net a atins 4.959 lei, în creștere cu 12,4% (547 lei) comparativ cu anul anterior.

Cele mai ridicate salarii nete medii lunare s-au înregistrat în următoarele sectoare, raportat la media pe economie: informații și comunicații (+90,1%), intermedieri financiare și asigurări (+63,6%), energie (+58,0%), administrație publică (+45,2%) și industria extractivă (+38,9%).

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în: hoteluri și restaurante (-40,8%), alte activități de servicii (-34,7%), tranzacții imobiliare (-25,4%), servicii administrative și suport (-21,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19,9%) și activități culturale și recreative (-19,3%).

Potrivit INS, indicele câștigului salarial real a ajuns la 248,9% față de anul 1990, marcând o creștere de 15,1 puncte procentuale față de 2023.

Diferențele de gen în salarizare persistă: femeile au câștigat în medie cu 3,6% mai puțin decât bărbații în termeni bruti (7.907 lei față de 8.201 lei), iar în net cu 5,4% mai puțin (4.815 lei față de 5.090 lei). Cele mai mari diferențe în favoarea bărbaților s-au înregistrat în intermedieri financiare și asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%) și IT&C (17,2%).

Câștigul salarial mediu net a fost sub media pe economie în 36 de județe. Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în Teleorman (3.822 lei), Vâlcea (3.881 lei), Vrancea (3.890 lei) și Covasna (3.896 lei), cu reduceri între 21% și 23% față de media națională. La polul opus s-au aflat Municipiul București (6.730 lei, +35,7% peste medie), Cluj (5.921 lei), Timiș (5.508 lei), Iași (5.098 lei), Ilfov (5.060 lei) și Brașov (5.019 lei).

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în 2024 de 8.439 lei/salariat, cu 14,4% mai mare față de anul precedent. Creșteri s-au înregistrat în toate sectoarele, cu excepția industriei extractive (-4,7%). Cele mai mari creșteri au fost în învățământ (+24,1%), construcții (+19,2%) și salubritate/deșeuri (+16%).

„În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante”, precizează INS.

Comparativ cu media națională, costul mediu lunar al forței de muncă a fost semnificativ mai ridicat în IT&C (+86,2%), financiar-asigurări (+67,7%), energie (+65%), industria extractivă (+24,9%) și domeniile științifice și tehnice (+20,4%). Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în hoteluri și restaurante (-41,5%), alte activități de servicii (-34,6%), agricultură (-24,8%) și tranzacții imobiliare (-23,7%).

În 2024, numărul mediu al salariaților a fost de 5,45 milioane, în creștere cu 88.200 persoane față de anul precedent. Bărbații au reprezentat 52,4% din total (2,86 milioane), cu o creștere de 69.800 salariați.

Distribuția pe sectoare a fost următoarea: terțiar – 64,6% (44,3% în servicii comerciale, 20,3% în servicii sociale), secundar (industrie și construcții) – 33%, iar primar (agricultură și pescuit) – 2,4%.

Activitățile dominate de bărbați au fost construcțiile (86,6%) și industria extractivă (83,8%). Femeile au fost majoritare în sănătate și asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), financiar-asigurări (70,4%) și hoteluri și restaurante (60,5%).

Creșteri importante ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în:

Scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-7.100), administrație publică (-1.600) și industria extractivă (-300).

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2024 a fost de 5,75 milioane persoane, în creștere cu 75.600 față de finalul anului anterior. Bărbații au reprezentat majoritatea (68.200 din totalul nou-angajaților).

Creșteri semnificative ale efectivului s-au înregistrat în regiunile:

Regiunea București-Ilfov concentrează 22,7% din salariații din economie, urmată de Nord-Vest (13,8%) și Centru (12,6%).

Zonele cu pondere mai mare a angajaților în sectorul primar față de media națională (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%) și Centru (2,5%).

În sectorul industrial și al construcțiilor, ponderi peste media națională (32,7%) s-au înregistrat în regiunile Centru (39,4%), Sud-Muntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%) și Sud-Est (32,9%).

Serviciile comerciale domină în București-Ilfov (62,2% din totalul angajaților din regiune), iar serviciile sociale în Nord-Est (26,3%).

La final de an, 77,1% din salariați lucrau în firme private, în creștere cu 1,8% față de anul anterior. Cei angajați în societăți comerciale reprezentau 80,2% din totalul salariaților, cu o creștere anuală de 1,6%.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
  4. 4Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  5. 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată