România se află într-un moment critic, în care dependența acută de capitalul străin, creșterea explozivă a cheltuielilor publice și instabilitatea politică pot crea o furtună perfectă, cu riscuri majore pentru stabilitatea economică.
Analistul economic Radu Crăciun avertizează că, deși nu suntem încă în pragul unui faliment național, vulnerabilitatea noastră în fața șocurilor externe este extrem de mare – iar criza poate fi declanșată rapid de un context geopolitic, economic sau politic tensionat, anunță ProTV.
O economie construită pe datorie
După doi ani de campanie electorală continuă, mascată sub forma unor creșteri semnificative ale salariilor bugetarilor și pensiilor, România plătește acum prețul risipei. În 2024, statul cheltuiește zilnic 1,99 miliarde de lei, în timp ce încasează doar 1,57 miliarde de lei. Diferența – un deficit uriaș – este acoperită prin împrumuturi. Doar dobânzile plătite pentru datoria publică însumează aproape 100 de milioane de lei pe zi, echivalentul a peste 36 de miliarde de lei anual, în creștere semnificativă față de anii anteriori.
În prezent, datoria guvernamentală a trecut de 1.100 de miliarde de lei, adică aproape 60% din PIB. Estimările Ministerului de Finanțe indică faptul că, doar în acest an, România trebuie să se împrumute cu circa 231 de miliarde de lei pentru a finanța deficitul și pentru a rostogoli datoriile vechi.
Premierul, „oricine ar fi”, are o misiune vitală
Indiferent cine va conduce viitorul guvern, mandatul este clar: implementarea rapidă a unui pachet de reforme fiscal-bugetare coerente și credibile. Alternativa? Pierderea încrederii investitorilor, o criză de finanțare și, în cel mai rău scenariu, apelul la un acord dur cu FMI sau Comisia Europeană, însoțit de reforme impuse din afară.
Radu Crăciun subliniază că România nu este (încă) în incapacitate de plată, dar este „teribil de dependentă de banii altora”. Fără măsuri urgente, am putea asista la un exod de capital străin. Iar în lipsa încrederii, costul datoriei va crește și mai mult, iar România va intra într-un cerc vicios periculos.
Evitarea unui colaps: reforme și stabilitate politică
România mai are o șansă. Rezerva Ministerului de Finanțe ar putea amortiza un șoc pe termen scurt, oferind timp pentru negocieri cu instituțiile internaționale. Dar chiar și acest „timp câștigat” ar veni la pachet cu măsuri de austeritate și reforme accelerate.
Cea mai mare vulnerabilitate, avertizează Crăciun, este instabilitatea politică – o variabilă asupra căreia statul român are control. Investitorii urmăresc cu atenție mesajele de la Cotroceni și negocierile pentru formarea unui nou guvern. Un executiv slab, cu o majoritate fragilă sau cu un program economic incoerent, va accentua incertitudinea.
Un exemplu recent al impactului politic asupra pieței este depășirea pragului psihologic de 5 lei/euro (pe 6 mai – 5,0378 lei/euro), declanșată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, unde discursul autarhic al candidatului George Simion a provocat panică în rândul investitorilor.
Tăieri dureroase și venituri suplimentare: o combinație inevitabilă
România nu va putea evita ajustarea bugetară doar prin tăieri de cheltuieli. Deși există un potențial important de eficientizare a aparatului public, acesta nu este suficient pentru a acoperi dezechilibrele. În primele patru luni din 2025, salariile bugetarilor au crescut cu 35%, iar pensiile cu 30% – creșteri nesustenabile raportat la veniturile publice, care au crescut doar cu circa 30 de miliarde de lei în același interval.
Pe partea veniturilor, statul român încasează fiscal doar 28% din PIB, mult sub media europeană de 40%. Evaziunea fiscală, în special la TVA, este uriașă. Cu toate acestea, autoritățile par să ignore realitatea. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, declara recent că nu există nevoie de majorări de taxe în 2025, deși România are cea mai mare evaziune pe TVA din Uniunea Europeană.
Radu Crăciun oferă o analogie grăitoare: „O familie poate trăi excepțional de bine, mult peste nivelul ei de venituri, îndatorându-se din ce în ce mai mult (...). Însă aceasta nu este o soluție sustenabilă deoarece, la un moment dat, nu va mai exista nicio bancă dornică să îi acorde credite”.
