Anul viitor ar putea fi cel al redresării economice pentru România, mai spun specialiştii CE, dacă guvernul va menţine o disciplină bugetară strictă şi va pune în aplicare reformele prevăzute şi în acordul cu FMI. Pentru anul viitor, Comisia estimează o creştere economică de 0,5%, urmând ca PIB să avanseze cu 2,5% în 2011. Estimările cu privire la deficitul bugetar rămân ridicate - 7,8% din PIB în 2009, 6,8% în 2010 şi 5,9% în 2011.
După o recesiune mai adâncă decât s-a estimat iniţial, care va face ca la finele anului economia să cunoască o contracţie de 8% a PIB, redresarea va începe în primul trimestru al anului viitor. Potrivit CE, acesta se va încheia cu o creştere de 0,5% a PIB.
Raportul subliniază importanţa programului de finanţare externă al Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale în susţinerea eforturilor autorităţilor de la Bucureşti de a ţine sub control criza. Implementarea reformelor prevăzute în acordul încheiat cu aceste instituţii a condus la creşterea încrederii în economie. Astfel, la capitolul beneficii ale acordului, economiştii Comisiei enumeră îmbunătăţirea accesului la credite, diminuarea presiunilor asupra leului şi scăderea CDS-urilor (costul plătit pentru riscul de credit).
Semne pozitive pe pieţele externe
Primele semne ale redresării economice au început să fie vizibile încă din a doua jumătate a acestui an, induse de creşterea cererii de pe pieţele externe. Aceasta a contribuit la redinamizarea exporturilor, susţinând producţia internă şi influenţând pozitiv şi creditarea privată, care a revenit pe plus în august, după cinci luni de scădere.
Economiştii Comisiei se aşteaptă ca aceste tendinţe să se consolideze în trimestrele care vor veni. Aceştia mai consideră că redresarea economică nu va fi un proces susţinut, din cauza unor ajustări fiscale necesare şi a diminuării intrărilor de capital.
În privinţa riscurilor care ameninţă procesul de redresare economică, raportul vorbeşte despre posibilitatea ca economiile dezvoltate din zona euro, care sunt principalele pieţe de export pentru produsele româneşti, să nu îşi revină în ritmul estimat, în acest moment, iar la rubrica “riscuri interne” la posibilitatea ca accentuarea crizei politice şi guvernamentale să conducă la întârzieri în aplicarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi a altor măsuri necesare pentru reechilibrarea bugetului.
Şomaj de 9% anul acesta
Rata şomajului va creşte, potrivit previziunilor economiştilor Comisiei, la 9% în 2009 - după ce 2009 se plasa la 5,8% - dar va coborî la 8,5% în 2010. Presiunile privind creşterea salariilor, care s-au diminuat considerabil pe toată durata anului în curs, se vor intensifica anul viitor, chiar dacă nu la acelaşi nivel ca înainte de criză.
De asemenea, scăderea producţiei, declinul cererii interne şi stabilizarea cursului au diminuat presiunile inflaţioniste, în special în ultimele luni. Totuşi, inflaţia de bază rămâne relativ ridicată, avertizează economiştii Comisiei. Rata inflaţiei va coborî la 5,7% în 2009 de la 7,9% în 2008 şi se va plasa în intervalul-ţintă al BNR 3,5 +/-1% (ieri, BNR a modificat ţinta la 3%).
În privinţa finanţelor publice, CE admite că scăderea semnificativă a veniturilor bugetare a fost cauzată în principal de diminuarea peste aşteptări a activităţii economice, dar avertizează că noua ţintă de 7,8% a deficitului bugetar nu va putea fi atinsă decât dacă guvernul va implementa anunţata măsură a îngheţării salariilor din administraţie, precum şi a altor reduceri de cheltuieli publice, precum şi a subvenţiilor.
În opinia economiştilor Comisiei, bugetul pe 2010 este ameninţat de riscuri de natură legislativă şi politică. În prima categorie este inclusă Legea Salarizării Unice, a cărei implementare ar trebui să conducă la scăderea ponderii salariilor din sectorul public la 7% din PIB până în 2015, dar care este sub analiza Curţii Constituţionale, legea pensiilor şi a responsabilităţii fiscale, ultimele două fiind considerate componente-cheie ale reformelor structurale pe care România trebuie să le ducă la îndeplinire. În a doua categorie este inclusă criza politică, a cărei prelungire conduce la întârziere şi indecizie în aplicarea acestor măsuri.
> Deficite în creştere în UE
Economiştii Comisiei estimează că economia Uniunii Europene va ieşi din recesiune în a doua jumătate a acestui an, deşi, per total, va înregistra o scădere de 4%. Ieşirea din recesiune va fi urmată de o redresare graduală. Economiştii Comisiei estimează că în 2010 economia UE va creşte cu 0,75%, iar în 2011 - cu 1,5%. Pe fondul acestei redresări anevoioase, dezvoltările pozitive se vor lăsa aşteptate, iar populaţia va continua să sufere. Rata şomajul va creşte anul viitor la nivelul UE, la 10,25%. Piaţa muncii se va stabiliza la finele anului 2010, evoluţie care se va consolida în 2011. În ceea ce priveşte finanţele publice, planurile de stimulare economică, în special de natură fiscală, vor conduce la o creştere şi mai accentuată a deficitelor bugetare. Deficitul bugetar, la nivelul Uniunii Europene, se va tripla anul acesta, ajungând, astfel, aproape de 7% din produsul intern brut, faţă de numai 2,25% în 2008. Tendinţa de creştere a deficitului bugetar se va menţine şi în următorii doi ani, în condiţiile în care economia va continua să fie stimulată prin măsuri fiscale. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la 7,50% din PIB în 2010 şi la 7% din PIB în 2011. Pentru zona euro se estimează o revenire treptată a economiei, ieşirea din recesiune urmând să aibă loc în al treilea trimestru şi să fie urmată de o creştere de 0,7% în 2010 şi de 1,5% în 2011. Economiştii Comisiei mai prevăd că revenirea va fi confirmată anul viitor, cu o creştere anuală de 0,7%. Ei mizau până în prezent pe o scădere a produsului intern brut (PIB) cu 0,1% în 2010.
