CE: Singurul criteriu îndeplinit de România, pentru adoptarea euro, este cel al deficitului bugetar

În România, inflaţia medie anuală a depăşit valoarea de referinţă odată cu integrarea ţării noastre în UE, se arată în Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene pe 2008. Rata medie anuală a inflaţiei, în martie 2008, a fost de 5,9%, cu mult peste valoarea de referinţă de 3,2%, iar CE se aşteaptă ca aceasta să se distanţeze şi mai mult de pragul ţintă în următoarele luni.

Presiunile salariale şi consumul ridicat au accelerat inflaţia

În ţara noastră, procesul dezinflaţionist s-a produs pe parcursul mai multor ani, până în 2006, fiind susţinut, în principal, de aprecierea continuă a monedei naţionale începând cu 2004. Inflaţia calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a atins un minim – puţin sub 4% - la începutul lui 2007, dar a urcat vertiginos ulterior, mai ales din cauza creşterii preţurilor din agricultură.

Presiunile salariale şi consumul ridicat, creşterea preţurilor la combustibil şi slăbirea semnificativă a monedei naţionale, începând cu a doua jumătate a anului trecut, au contribuit masiv la creşterea inflaţiei. Aceasta a avut o medie de 4,9% în 2007 şi se aşteaptă o creştere vertiginoasă în 2008, cu o medie aproape de 8%, pentru ca, în 2009, ritmul să scadă până la aproape 5%, se arată în raportul Comisiei.

România nu face obiectul declanşării procedurii de deficit excesiv

România nu este subiectul unei decizii a Consiliului Europei cu privire la declanşarea procedurii de deficit excesiv, mai transmite CE. Comisia adaugă, însă, că balanţa bugetară s-a dezechilibrat semnificativ în ultimii doi ani, cu un deficit ce a crescut de la 1,2% din PIB în 2005, la 2,5% din PIB în 2007. Atât veniturile, cât şi cheltuielile raportate la produsul intern brut au crescut, însă, în ultimii ani.

Potrivit prognozei de primăvară a CE, balanţa de plăţi se va deteriora până la un deficit de aproape 3% din PIB în 2008, urmată de o creştere şi mai mare, de până la 3,7% din PIB în 2009. Pe de altă parte, datoria publică a scăzut de la 25% din PIB, în 2005, la 13% din PIB în 2007, cu previziuni modeste de creştere pentru 2008 şi 2009.

România îndeplineşte criteriul deficitului bugetar

Moneda naţională a României nu participă în ERM II (mecanismul cursului de schimb). Ţara noastră operează cu un regim al ratei de schimb flotante, ceea ce înseamnă că valoarea de schimb a leului rezultă din jocul cererii şi al ofertei pe piaţa valutară. De la sfârşitul lui 2004, până la începutul lunii iulie 2007, leul s-a apreciat puternic faţă de euro şi faţă de alte valute mari, susţinut fiind de intrări masive de capital străin şi de încrederea investitorilor.

În anii recenţi, rezervele de stat au arătat un trend crescător şi, până la mijlocul lui 2007, aprecierea monedei naţionale a mers mână-n-mână dobânzile mici practicate de bănci.

Înapoiaţi la criteriul convergenţei dobânzilor pe termen lung

Media dobânzilor pe termen lung, în România, a fost peste valoarea de referinţă după integrarea ţării noastre în UE. Media anuală, înregistrată în martie 2008, a fost de 7,1%, peste nivelul de referinţă de 6,5%. După aderarea la UE, randamentele obligaţiunilor pe termen lung faţă de zona euro au scăzut iniţial, dar au urcat masiv în a doua jumătatea a lui 2007, ca urmare a crizei de pe pieţele financiare internaţionale, care au scăzut apetitul pentru risc.

Comisia a analizat o serie de factori, precum deficitul comercial şi integrarea pieţei financiare şi a celei de produse pe piaţa comunitară. Deficitul comercial al României a urcat vertiginos în ultimii ani, reflectând, mai ales, o scădere a comerţului cu mărfuri, importurile fiind încurajate de o creştere amplă a cererii. Deficitul extern s-a adâncit de la 7,5% din PIB, în 2004, la puţin peste 13% din PIB în 2007. Chiar există o legătură între adâncirea deficitului extern şi creşterea economică - uneori se interpretează ca cele două fiind interdependente - mărimea deficitului comercial a depăşit, în mod evident, nivelurile sustenabile pe termen mediu, asta însemnând că ajustări considerabile vor fi necesare în timp.

Procesul integrării comerciale în UE este înapoiat

Adâncirea îngrijorătoare a deficitului de cont curent a dus la o creştere amplă a datoriei externe, ceea ce implică şi costuri de finanţare, ridicate, pe termen mediu. În vreme ce, până în 2006, deficitul de cont curent a fost, în mare măsură, acoperit de investiţiile străine directe, în ultima vreme au contat mai mult intrările masive ale altor capitaluri, cum ar fi extinderea în România a unor mari grupuri bancare.

Procesul integrării comerciale în UE este înapoiat, iar exporturile româneşti sunt concentrate, mai degrabă, pe segmente de tehnologie redusă. Sectorul financiar românesc este, însă, integrat substanţial în mai amplul sector financiar al UE, mai ales prin gradul ridicat de apartenenţă a băncilor autohtone la grupuri bancare străine.

Sursa: NewsIn