Diana Iovanovici Șoșoacă intră în ultima etapă a procedurii de ridicare a imunității la Parlamentul European, după ce cererea a fost votată în Comisia pentru afaceri juridice, iar următorul pas este plenul de la Strasbourg, chiar dacă dosarul nu apare încă, în mod oficial, pe proiectul public de agendă al sesiunii din 27–30 aprilie.

Pe scurt

1. Cererea de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă a fost votată în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, iar, votul a fost unanim.
2. Fișa procedurală a Parlamentului European indică după votul în comisie pe 23 aprilie 2026 și o dată indicativă de plen la 27 aprilie 2026, dar proiectul de agendă al plenarei 27–30 aprilie nu includea ridicarea imunității Diana Iovanovici Șoșoacă.
3. Dacă plenul votează ridicarea imunității, autoritățile competente din România pot continua procedura judiciară fără obstacolul protecției parlamentare europene.
4. Mandatul de eurodeputat nu încetează prin votul de ridicare a imunității. El poate deveni vacant numai dacă o eventuală condamnare definitivă produce, în dreptul român, pierderea drepturilor electorale sau o incompatibilitate relevantă, iar autoritățile române notifică oficial Parlamentul European.

Pentru Diana Iovanovici Șoșoacă, votul din JURI schimbă centrul de greutate al dosarului. Până aici, Parlamentul European a fost filtrul procedural care a decis dacă protecția aferentă mandatului de eurodeputat trebuie menținută sau înlăturată. De aici înainte, dacă plenul confirmă recomandarea comisiei, presiunea se mută integral în plan judiciar. Consecința imediată a ridicării imunității este clară. Autoritatea competentă din România care a cerut înlăturarea protecției parlamentare europene poate continua procedura pentru care a făcut solicitarea, fără ca statutul de membru al Parlamentului European să mai blocheze acei pași. După votul plenului, președintele Parlamentului European comunică imediat decizia atât eurodeputatei vizate, cât și autorității care a formulat cererea. Votul de ridicare a imunității nu stabilește vinovăția. Parlamentul European nu judecă fondul acuzațiilor și nu pronunță o concluzie despre culpă. El decide exclusiv dacă protecția legată de mandat trebuie să mai opereze în cazul unei proceduri judiciare. Regulile instituției sunt explicite în această privință. Diana Șoșoacă nu își pierde locul în Parlamentul European dacă plenul votează ridicarea imunității. Nu este suspendată automat și nu este înlăturată din funcție prin votul politic de la Strasbourg. Ea rămâne eurodeputat atât timp cât mandatul său nu încetează prin una dintre cauzele prevăzute de dreptul aplicabil. Pierderea mandatului ține exclusiv de legea română. Legea privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European arată că locul devine vacant, între altele, în caz de pierdere a drepturilor electorale sau de incompatibilitate. Asta înseamnă că o eventuală condamnare definitivă nu produce automat, prin simpla ei existență, pierderea mandatului european. Efectul apare dacă acea hotărâre atrage juridic pierderea drepturilor electorale ori o incompatibilitate relevantă. În acel moment, autoritățile române notifică Parlamentul European, iar instituția constată vacantarea locului. Procedural, traseul este acum ușor de urmărit. Mai întâi vine votul în plen, dacă dosarul este introdus oficial pe ordinea de zi. Dacă plenul aprobă ridicarea imunității, procedura din România merge înainte. Dacă acea procedură se încheie, la un moment dat, cu o condamnare definitivă, efectul asupra mandatului depinde de ce spune exact sentința și de consecințele ei juridice în dreptul român. Abia după aceea poate intra în joc notificarea către Parlamentul European privind vacantarea locului. Orice procedura de ridicare a imunității în Parlamentul European începe cu o cerere formulată de o autoritate competentă a unui stat membru sau de procurorul-șef european. Cererea este anunțată în plen, trimisă comisiei competente, iar deputatul vizat poate fi audiat. JURI face apoi o propunere motivată de decizie, iar aceasta este supusă votului plenului. Regulile mai spun clar că Parlamentul nu se pronunță asupra vinovăției și că președintele comunică imediat hotărârea adoptată. În cazul unui eurodeputat român, problema mandatului se judecă ulterior prin efectele pe care o eventuală condamnare definitivă le produce în dreptul național. Pentru Diana Șoșoacă, asta înseamnă că votul de ridicare a imunității, dacă va fi confirmat în plen, nu o scoate din Parlamentul European, dar o lasă fără protecția care împiedică astăzi continuarea nestingherită a procedurii judiciare din România. În Parlamentul European, Diana Iovanovici Șoșoacă a intrat rapid în zona controverselor publice după ce a fost escortată afară din plen, în iulie 2024, în timpul dezbaterii privind realegerea Ursulei von der Leyen. Relatările despre incident spun că a întrerupt ședința, a strigat din sală și a folosit recuzită vizibilă, inclusiv o botniță, înainte de a fi scoasă din hemiciclu. Ulterior, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, i-a aplicat o sancțiune disciplinară de șapte zile, cu suspendarea participării la lucrările plenului și pierderea indemnizației zilnice aferente acelei perioade. Controversele din jurul ei în PE nu s-au limitat la comportamentul din plen. În toamna lui 2024, Reuters a descris-o drept o figură de extremă dreapta cu poziții pro-ruse, anti-UE și anti-NATO, iar Curtea Constituțională a României a exclus-o din cursa prezidențială, motivând că declarațiile și poziționările ei publice sunt incompatibile cu obligația constituțională de a apăra democrația și ordinea constituțională. În plan european, acest profil a făcut ca Șoșoacă să fie percepută mai degrabă ca un actor de confruntare și provocare decât ca un eurodeputat integrat în logica parlamentară clasică.