Comisia Europeană a adoptat joi un pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. El vizează stimularea creşterii şi a ocupării forţei de muncă în toată Europa, orientând investiţiile UE către obiectivele agendei europene pentru creştere economică şi locuri de muncă ("Europa 2020").
Pachetul legislativ propus este văzut ca o combinaţie de sancţiuni şi măsuri stimulative. Din cei 336 de miliarde de euro care trebuie cheltuiţi în şapte ani vor fi acordate şi recompense financiare pentru proiectele care îşi respectă angajamentele.
"Dacă statele membre nu reacţionează, atunci trebuie să avem o ultimă pârghie" şi să suspendăm plăţile, a declarat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. Cuprinzând verificări mai riguroase ale cheltuielilor, pachetul legislativ ţinteşte să se obţină profit din investiţiile făcute, a explicat Hahn.
Fondurile de coeziune au fost instrumentul prin care UE a încercat să niveleze diferenţele de dezvoltare dintre ţări precum Germania şi Danemarca, pe de o parte, şi ţări mai sărace, precum Grecia, România sau Bulgaria, pe de altă parte. În anii trecuţi, aceste fonduri au ajutat state precum Portugalia să facă progrese uimitoare prin lucări publice de infrastructură şi prin sprijinirea industriilor.
Pe de altă parte, aceleaşi program a fost adesea implicat în scandaluri, din cauza cheltuielilor ineficiente şi a corupţiei locale. Odată cu adâncirea crizei financiare şi a datoriilor suverane, s-a pus tot mai mult accent în rândul statelor UE pe rigoarea cheltuielilor. După ce s-a dovedit că ţări precum Grecia, Irlanda şi Portugalia au avut nevoie de planuri de salvare pentru a evita falimentul, au fost voci, în special din partea Germaniei, care au cerut ca orice ajutor să fie condiţionat de performanţă şi rigoare în cheltuirea fondurilor europene.
Comisia susţine că aceste programe au creat, totuşi, în ultimii 10 ani un milion de locuri de muncă şi au ajutat la înfiinţarea a cel puţin 800.000 de IMM-uri.
Acum, Comisia doreşte ca investiţiile sale să fie direcţionate către competitivitate şi să contribuie la creşterea economică. Hahn a precizat că accentul va cădea pe împrumuturi, şi nu pe granturi.
"Accentul pus pe un număr mai limitat de priorităţi de investiţii în conformitate cu aceste obiective va reprezenta elementul central al noilor contracte de parteneriat, pe care statele membre le vor încheia cu Comisia Europeană. Ele vor stabili ţinte clare şi vor constitui o rezervă financiară de performanţă pentru a recompensa regiunile care îşi îndeplinesc cel mai bine obiectivele. Pentru a garanta faptul că impactul investiţiilor UE asupra creşterii şi a locurilor de muncă nu este compromis de politici macroeconomice neviabile sau de o slabă capacitate administrativă, Comisia poate solicita revizuirea programelor sau poate suspenda finanţarea dacă nu se adoptă măsuri corective", se arată într-un comunicat al CE.
Potrivit noului program pentru 2014-2020, puţin peste două treimi din fonduri vor merge către regiunile mai puţin dezvoltate.
Comisia Europeană recomandă însă ca suspendarea fondurilor de coeziune să fie inclusă printre posibilele sancţiuni, dacă statele membre încalcă limitele de deficit şi îndatorare. Este o propunere care va stârni, fără îndoială, controverse şi va umbri celelalte reforme propuse în cadrul politicii de coeziune pentru 2014-2020, notează European Voice.
Potrivit publicaţiei, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi Olli Rehn, comisarul pentru afaceri monetare şi economice, au insistat ca planul să includă aceste sancţiuni, deşi comisarul Johannes Hahn era reticent. Cancelarul german, Angela Merkel, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele francez, au făcut lobby pe lângă Barroso pentru a propune suspendarea fondurilor de coeziune pe un an, ca măsură de sancţionare a unui deficit excesiv.
Propunerile CE vor fi examinate acum de Consiliu şi de Parlamentul European, în vederea adoptării lor până la sfârşitul anului 2012, pentru a permite lansarea unei noi generaţii de programe privind politica de coeziune în 2014. Negocierile privind cadrul financiar multianual pentru întregul buget al UE vor continua în paralel. Comisia a propus deja alocarea sumei de 336 miliarde EUR pentru instrumentele politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Sumele finale alocate fiecărui stat membru şi listele regiunilor eligibile în funcţie de categorie vor fi stabilite doar după adoptarea definitivă a pachetului care se află astăzi în discuţie, precizează CE.
Fostul comisar Danuta Hübner, în prezent europarlamentar, susţine că măsura suspendării fondurilor ar fi o piedică pentru cele mai sărace ţări UE, în special Grecia, care depind de ajutorul UE. Ea susţine că, de aceea, e probabil ca şi alte ţări central şi est-europene să se opună măsurii.
De altfel, preşedintele Comitetului Regiunilor, Mercedes Bresso, şi-a exprimat joi împotrivirea fermă faţă de planurile Comisiei de a suspenda fondurile de dezvoltare regională pentru ţările care încalcă regulile deficitului, dar a salutat alte propuneri de reformă, care, spune el, vor ajuta regiunile şi oraşele să facă faţă globalizării şi provocărilor demografice şi ecologice.
La rândul său, Parlamentul European a anunţat că va examina propunerile legislative ale Comisiei "în mod profund şi constructiv" şi a numit pentru aceasta şase raportori, între care românul Victor Boştinaru, de la socialişti, pentru fondurile de coeziune.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
