China devine motorul economiei mondiale

Economia chineza continua sa se dezvolte, pentru al patrulea trimestru consecutiv, anunta Bloomberg, care subliniaza ca acest lucru poate contrabalansa impactul pe care il poate avea, la nivel global, pierderea de ritm sau recesiunea economiei americane.

Potrivit biroului national de statistica de la Beijing, produsul intern brut al Chinei a crescut cu 11,2%, in trimestrul patru al lui 2007, in scadere cu 0,3%, fata de cel anterior.

Inflatia, care a cunoscut un ritm de crestere semnificativ in cea de a doua parte a anului trecut, conducand, la un moment dat, la o majorare de 18% a preturilor la alimentele de baza, atingand, in noiembrie, valoarea maxima a ultimilor 11 ani, de 6,9%, a fost “inghetata”, in ultima luna a anului, la o valoare cu o,4 mai mica - o cifra, totusi, dubla fata de tinta propusa de banca centrala chineza.

Cei mai multi dintre analistii pietei internationale considera ca, in conditiile in care economia americana se confrunta cu din ce in ce mai multe “spasme”, determinate de o volatilitate crescuta a pietei financiare si o accentuare a fragilitatii sistemului bancar, China va fi principalul contribuabil la cresterea economica globala in 2008.

“Daca si economia chineza si-ar incetini ritmul de crestere, la fel ca si cea americana, greutatea care ar apasa asupra celei globale ar fi dubla”, considera, in legatura cu acest subiect, Wang Qing, economist-sef al unitatii Morgan Stanley din China.

 Totusi, economia chineza se afla in delicatul punct de a se confrunta atat cu riscul unei cresteri, cat si al unei descresteri. Economia inca se confrunta cu probleme semnificative, incluzand aici posibilitatea unei “supraincalziri”, ca urmare atat a unei cresteri necontrolate, cat si a unei “diluari” datorate accelerarii inflatiei, se arata, astfel, in comunicatul biroului de statistica de la Beijing.

China a crescut, anul trecut, de sase ori dobanda de referinta si a decis cresterea rezervelor obligatorii ale bancilor comericale la 20%, pentru a nu permite ca uriasele fluxuri de lichiditati, generate de surplusul comercial al Beijingului, sa intre in economie pentru a hrani inflatia.