Pentru populație, însă, această decizie are o consecință foarte concretă: poate influența costul creditării și nivelul dobânzilor disponibile pentru economisire.
Cum ajunge dobânda BNR în ratele bancare?
Legătura dintre dobânda BNR și rata lunară a unui credit nu este directă și instantanee.
Între decizia băncii centrale și rata plătită de client există mai multe verigi: condițiile de pe piața monetară, costul de finanțare al băncilor, indicatorii de referință utilizați pentru anumite credite și formula prevăzută în contractul de credit.
În cazul împrumuturilor în lei, dobânda poate fi fixă sau variabilă. Pentru creditele cu dobândă variabilă, evoluția ratei de referință poate avea un impact important asupra costului creditului.
De exemplu, la un credit cu dobândă variabilă, o creștere a costului de finanțare poate determina, în funcție de formula contractuală și de momentul actualizării dobânzii, majorarea ratei plătite de client. În sens invers, scăderea dobânzilor poate reduce costul finanțării.
Totuși, efectul diferă de la un credit la altul. Contează moneda creditului, tipul dobânzii, indicele de referință, marja băncii, soldul împrumutului și perioada rămasă până la rambursare.
IRCC și ROBOR: de ce contează pentru creditele populației?
Pentru a înțelege mai bine traseul dintre politica monetară și rate, trebuie făcută diferența între dobânda BNR și indicii de referință utilizați în sistemul bancar.
ROBOR este un indicator al pieței monetare interbancare și a fost utilizat ca reper pentru numeroase credite în lei acordate populației în trecut.
Pentru multe dintre creditele noi acordate consumatorilor, dobânda variabilă este raportată la IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), la care se adaugă marja fixă a băncii.
Asta înseamnă că o modificare a dobânzii BNR nu se traduce automat, în aceeași zi, într-o modificare identică a ratei tuturor românilor.
IRCC este calculat pe baza unor date din piața monetară și are un decalaj față de evoluțiile recente ale dobânzilor. Prin urmare, efectul unei schimbări de politică monetară poate apărea cu întârziere în ratele unor debitori.
Ce se întâmplă cu ratele când dobânzile cresc?
Atunci când condițiile monetare devin mai restrictive, obiectivul este, printre altele, temperarea cererii și a presiunilor inflaționiste.
Pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă, o perioadă cu dobânzi mai ridicate poate însemna costuri mai mari ale împrumutului.
Impactul este cu atât mai important cu cât:
soldul creditului este mai mare;
perioada de rambursare este mai lungă;
dobânda variabilă este mai sensibilă la modificarea indicelui de referință;
venitul disponibil al familiei este mai mic în raport cu rata lunară.
În schimb, persoanele care au contractat credite cu dobândă fixă pentru o anumită perioadă nu resimt imediat modificările pieței. Rata rămâne neschimbată pe durata perioadei fixe, conform contractului.
De ce dobânzile mai mari pot fi bune pentru cei care economisesc?
Aceeași schimbare care poate crește costul creditării poate avea un efect diferit asupra economiilor.
Într-un mediu cu dobânzi mai ridicate, băncile pot oferi dobânzi mai atractive pentru anumite depozite și produse de economisire, în funcție de propriile nevoi de finanțare și de condițiile din piață.
Pentru un client care are bani într-un depozit la termen, o dobândă mai mare poate însemna un câștig nominal mai mare.
De exemplu, dacă o persoană depune 10.000 de lei într-un produs care oferă o dobândă anuală de 5%, dobânda brută aferentă unui an ar fi de 500 de lei, înainte de eventualele taxe și impozite aplicabile.
Dar dobânda nominală nu spune întreaga poveste.
Dobânda bancară versus inflație
Pentru economisitori, o întrebare esențială este dacă banii își păstrează puterea de cumpărare.
Dacă un depozit oferă o dobândă de 5%, dar prețurile cresc cu 7% într-un anumit interval, câștigul nominal nu înseamnă automat și o creștere a puterii de cumpărare.
De aceea, atunci când analizează un depozit sau un cont de economii, consumatorii ar trebui să urmărească atât dobânda oferită de bancă, cât și evoluția inflației.
În plus, trebuie luate în calcul impozitarea dobânzilor, comisioanele și condițiile produsului. Două depozite cu aceeași dobândă afișată pot avea caracteristici diferite în funcție de termen, posibilitatea retragerii banilor sau condițiile de lichidare anticipată.
De ce BNR nu stabilește dobânda fiecărui credit?
Un lucru important de înțeles este că BNR nu stabilește direct dobânda pe care fiecare bancă o oferă clienților săi.
Banca centrală stabilește politica monetară și influențează condițiile de lichiditate și finanțare din economie. Băncile comerciale își stabilesc propriile dobânzi în funcție de costurile de finanțare, risc, concurență, strategia comercială și caracteristicile produsului.
Prin urmare, două bănci pot avea oferte diferite chiar într-un moment în care dobânda BNR este aceeași.
Pentru client, acest lucru înseamnă că evoluția dobânzii BNR este un reper important, dar nu este suficientă pentru a determina dacă un anumit credit sau depozit este avantajos.
Ce se întâmplă când BNR reduce dobânda?
O reducere a dobânzii de politică monetară poate transmite în economie un semnal de relaxare a condițiilor monetare.
În timp, acest lucru poate contribui la scăderea costurilor de finanțare, însă transmiterea nu este instantanee și nici identică pentru toate produsele bancare.
Pentru debitorii cu dobândă variabilă, efectul poate apărea atunci când indicatorul relevant pentru contract este actualizat.
Pentru cei care economisesc, dobânzile oferite de bănci pot scădea pe măsură ce costul finanțării se reduce. În acest scenariu, persoanele care caută randamente mai mari pentru banii disponibili trebuie să compare mai atent ofertele și termenele.
De ce contează momentul în care ai luat creditul sau ai făcut depozitul?
Efectul modificării dobânzilor depinde și de momentul în care consumatorul a intrat într-un anumit contract.
Un credit cu dobândă fixă poate proteja temporar clientul de creșterea dobânzilor, în timp ce un credit cu dobândă variabilă poate transmite mai rapid schimbările pieței, în funcție de formula contractuală.
La economii, un depozit constituit pe o perioadă fixă poate păstra dobânda convenită până la scadență, chiar dacă între timp dobânzile din piață se modifică.
Astfel, pentru aceeași decizie a BNR, două gospodării pot avea efecte financiare diferite în funcție de produsele bancare pe care le folosesc.
Dobânda BNR, rate și economii: un circuit care merită urmărit
Relația poate fi rezumată simplu:
BNR → condițiile monetare → costurile de finanțare ale băncilor → dobânzile bancare → creditele și economiile populației.
Circuitul nu funcționează mecanic și nici cu aceeași viteză pentru toate produsele.
O modificare a dobânzii BNR poate influența piața monetară, însă efectul final asupra unei persoane depinde de contractul pe care îl are, de tipul dobânzii, de indicele de referință, de soldul creditului sau de termenul depozitului.
De aceea, atunci când BNR anunță o nouă decizie de politică monetară, întrebarea relevantă pentru fiecare consumator nu este doar „a crescut sau a scăzut dobânda?”, ci și „cum se transmite această schimbare în produsul financiar pe care îl folosesc?”.
Ce ar trebui să urmărească românii?
Pentru cei cu credite, este utilă verificarea periodică a formulei de calcul a dobânzii, a indicelui de referință și a datei la care acesta se actualizează. O diferență aparent mică a dobânzii poate avea efecte importante atunci când este aplicată unui sold mare și unei perioade lungi.
Pentru economisitori, comparația nu ar trebui să se limiteze la dobânda afișată. Termenul depozitului, condițiile de retragere, fiscalitatea și inflația sunt elemente relevante pentru evaluarea randamentului real.
În final, dobânda BNR, ratele și economiile sunt legate printr-un mecanism complex, dar principiul de bază este ușor de înțeles: politica monetară influențează condițiile în care circulă banii în economie, iar aceste condiții se pot reflecta, cu întârzieri și intensități diferite, în costul creditelor și în randamentele economiilor.
Pentru gospodăriile din România, urmărirea deciziilor BNR poate oferi astfel un reper util pentru înțelegerea evoluției ratelor și a dobânzilor la economii, fără ca decizia BNR să determine, de una singură, costul sau randamentul unui anumit produs bancar.
Sursă foto: Pinterest
