O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar putea avea efecte directe asupra prețului de la pompele din România. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-un scenariu în care restricția ar fi introdusă și menținută câteva luni, motorina s-ar putea scumpi în România cu aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru.
AEI subliniază însă că este vorba despre un scenariu și nu despre o prognoză oficială. Mai mult, interdicția exporturilor americane este, în acest moment, o propunere, nu o măsură adoptată.
Cât ar putea ajunge motorina
Potrivit calculelor AEI, o interdicție completă și menținută timp de câteva luni ar putea determina o creștere suplimentară a prețului motorinei în Europa de aproximativ 0,10-0,25 euro pe litru, independent de eventualele alte șocuri care ar putea afecta piața petrolului.
Pentru România, asociația estimează, în scenariul central, o creștere a cotației angro cu 15-35 de dolari pe baril. La un curs de 4,5 lei pentru un dolar și cu TVA inclus, rezultatul ar însemna o scumpire estimată la pompă de aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru.
La 26 septembrie 2026, motorina standard era cotată în jurul valorii de 10,95-11,05 lei pe litru, în funcție de stație și sursa de monitorizare.
În scenariul prezentat de AEI, pragul de 11,50 lei pe litru ar putea fi atins în aproximativ una-două săptămâni după o eventuală interdicție, dacă piețele europene ar reacționa imediat. Pentru nivelul de 12,20 lei pe litru, estimarea este de trei până la șase săptămâni, dar numai dacă restricția persistă, sursele alternative sunt insuficiente, iar creșterea prețului angro se transferă integral către consumatori.
„Al doilea prag nu este inevitabil”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
SUA sunt un furnizor important pentru piața mondială
Statele Unite exportă aproximativ 1,4-1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie în care motorina are o pondere majoră.
Potrivit datelor Agenției Internaționale a Energiei citate de AEI, exporturile americane au ajuns la 1,56 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea din 2026. În iunie, ultima lună pentru care erau disponibile datele menționate în analiză, exporturile au fost de 1,432 milioane de barili pe zi.
Raportat la o cerere mondială de motorină de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi, exporturile americane reprezintă în jur de 5% din consumul global.
Procentul pare redus, însă pe o piață tensionată contează nu doar volumul total, ci și disponibilitatea ultimelor cantități de produs. Dacă mai mulți cumpărători concurează pentru aceleași transporturi, prețul poate crește înainte ca pe piață să apară o lipsă fizică de motorină.
Europa este expusă direct
Potrivit analizei AEI, livrările americane de motorină către Europa au scăzut de la aproximativ 540.000 de barili pe zi la începutul lunii august la circa 350.000 de barili pe zi spre sfârșitul lunii.
Importurile europene totale de motorină au fost de aproximativ 1,56 milioane de barili pe zi în iulie. Raportat orientativ la această bază, cele 350.000 de barili pe zi reprezintă aproximativ 22%.
AEI precizează că este o comparație între perioade diferite și că cifra nu trebuie interpretată drept cota oficială a SUA în importurile europene din septembrie.
La nivelul Uniunii Europene, necesarul este estimat la aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi. În raport cu această bază, cele 350.000 de barili pe zi reprezintă circa 8%.
Și în acest caz, asociația subliniază că datele privind livrările americane se referă la Europa, în timp ce baza de consum se referă la UE-27 și provine dintr-o altă perioadă. Cifra trebuie privită, prin urmare, ca un ordin de mărime al expunerii.
Motorina, mai vulnerabilă decât pare
O eventuală oprire a exporturilor americane nu ar însemna că întreaga cantitate de motorină care ajunge acum în Europa din SUA ar dispărea definitiv de pe piață.
Comercianții ar căuta alte surse, iar rafinăriile ar putea încerca să majoreze producția. Problema ar fi însă prețul la care aceste volume suplimentare ar putea fi cumpărate.
„Când mai mulți cumpărători licitează pentru aceleași cargouri, factura crește înainte să apară o penurie la pompă”, explică Dumitru Chisăliță.
În plus, piața motorinei este deja influențată de alte riscuri, inclusiv perturbări ale fluxurilor petroliere și problemele capacității de rafinare. Într-un astfel de context, eliminarea unei surse importante de aprovizionare poate avea un efect mai mare decât ar sugera ponderea sa în consumul mondial.
România nu poate controla decizia SUA
Pentru România, principala problemă nu ar fi lipsa imediată a motorinei, ci creșterea costurilor de aprovizionare.
O motorină mai scumpă se transmite nu doar în prețul plătit de șoferi, ci și în costurile transportului rutier, agriculturii, distribuției și ale unei game largi de bunuri și servicii.
AEI consideră că autoritățile române ar trebui să evalueze din timp volumele și rutele alternative de aprovizionare, disponibilitatea stocurilor și măsurile care ar putea fi luate pentru sectoarele cele mai expuse în cazul unei creșteri prelungite a prețurilor.
„Așteptarea pasivă nu este o politică energetică”, afirmă Chisăliță.
În același timp, trebuie făcută diferența între risc și realitate: dacă interdicția rămâne doar la nivel de propunere, pragurile de 11,50 sau 12,20 lei pe litru nu pot fi atribuite acestei măsuri. Dacă restricția va fi adoptată și va dura, efectele asupra pieței europene ar putea fi vizibile într-un interval de ordinul săptămânilor, potrivit scenariului AEI.
Pentru șoferii români, acesta este motivul pentru care o decizie luată la Washington poate ajunge relativ repede să se reflecte în prețul afișat pe totemul unei benzinării din România.
