România face un pas important în reducerea deficitului bugetar. Execuția bugetului general consolidat din primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, în timp ce veniturile statului au crescut mult mai rapid decât cheltuielile.
Datele publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor arată o reducere nominală a deficitului de aproximativ 31% într-un singur an. În același timp, veniturile au avansat cu 11,4%, iar cheltuielile cu 4,2%.
Aproape 27 de miliarde de lei mai puțin la deficit
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, față de 86,36 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.
Raportat la economia României, diferența este de 1,62 puncte procentuale: de la 4,51% din PIB în primele opt luni din 2025 la 2,89% în 2026.
Evoluția confirmă trendul de ajustare observat și în lunile precedente. La șapte luni, deficitul era de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB cu un an înainte.
Veniturile cresc de trei ori mai repede decât cheltuielile
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 468,10 miliarde de lei în primele opt luni, cu aproape 48 de miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile fiscale au crescut cu 14,3%, până la 242,69 miliarde de lei.
Una dintre cele mai importante contribuții vine din TVA. Încasările au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, mai mult decât în primele opt luni din 2025.
Și celelalte categorii importante de venituri au avut creșteri. Încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat cu 8,1%, până la 42,86 miliarde de lei, iar impozitul pe profit a ajuns la 29,55 miliarde de lei, în creștere cu 9,1%.
Contribuțiile de asigurări au adus 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
În plus, România a încasat 43,38 miliarde de lei de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți efectuate și prefinanțări, în creștere cu 37,7%.
Cheltuielile cresc, dar într-un ritm mult mai lent
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 527,53 miliarde de lei, în creștere cu 4,2% față de primele opt luni din 2025.
Ca pondere în PIB, însă, cheltuielile au scăzut de la 26,4% la 25,7%.
O contribuție importantă la această ajustare o au cheltuielile de personal. Acestea au fost de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au coborât la 5,3%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, până la 67,83 miliarde de lei.
În schimb, costul datoriei publice continuă să apese puternic asupra bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.
Investițiile cresc cu peste 25 de miliarde de lei
Un element important al execuției este creșterea investițiilor în paralel cu reducerea deficitului.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 97,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu 25,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%.
Astfel, ajustarea deficitului a fost însoțită de menținerea unui volum ridicat de investiții, în special prin utilizarea fondurilor europene.
Nazare: „Trebuie să păstrăm o abordare prudentă”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că rezultatele confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală, dar avertizează că presiunile asupra bugetului rămân ridicate.
„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte”, a declarat Nazare.
Ministrul subliniază că veniturile cresc într-un ritm mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea europeană și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare.
În același timp, el consideră că disciplina cheltuielilor și prioritizarea investițiilor trebuie menținute în perioada următoare, într-un context în care spațiul fiscal rămâne limitat.
O evoluție favorabilă, dar presiunea dobânzilor rămâne
Cifrele de la opt luni arată o schimbare clară față de 2025: deficitul este mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei, veniturile cresc de peste două ori mai repede decât cheltuielile, iar investițiile au avansat semnificativ.
În același timp, factura dobânzilor a ajuns la peste 42 de miliarde de lei în numai opt luni, ceea ce arată cât de costisitoare rămâne finanțarea deficitului și a datoriei publice.
Prin urmare, reducerea deficitului reprezintă un progres important în execuția bugetară din 2026, însă consolidarea trebuie continuată pentru ca această îmbunătățire să devină sustenabilă și să reducă presiunea exercitată de costurile de finanțare asupra bugetului.
