“Noi, CEZ, vom pune în funcţiune 350 MW la jumătatea anului viitor şi vom avea 600 MW la finele lui 2010. Mai sunt 100-150 MW în stare avansată, care ar urma să intre în producţie dezvoltaţi de diverse companii”, a explicat, pentru Business Standard, Adrian Borotea, director pentru afaceri corporatiste al CEZ România, filiala locală a gigantului energetic ceh cu acelaşi nume. Borotea a adăugat că sunt destul de puţin şanse ca CEZ să amâne punerea în funcţiune pentru începutul anului 2011. Oficialul CEZ România a mai spus că, în prezent, sunt în fază avansată de autorizare capacităţi eoliene care totalizează circa 825 MW. “O parte dintre grupurile termo vechi vor fi afectate de punerea în funcţie a noilor turbine eoliene şi vor fi închise sau îşi vor reduce producţia”, a explicat Adrian Borotea.
CEZ anunţa în august 2008 că va investi 1,1 miliarde de euro în parcul eolian de 600 MW, care urma să devină funcţional în mai multe etape. Iniţial, prima etapă de 347,5 MW era planificată să devină operaţională până la sfârşitul anului 2009, iar a doua - de 252,5 MW - până la finele lui 2010. CEZ intenţionează, în prezent, să recupereze întârzierile acumulate de mai multe luni.
La finele lunii trecute, pe piaţa locală erau instalaţi doar 14 MW în domeniul eolian, după ce în ultimii ani s-au anunţat investiţii de zeci de miliarde de euro în capacităţi de peste 10.000 MW. Criza şi problemele legislative au tăiat însă avântul investiţional din domeniu.
1.500 MW din eolian pot fi absorbiţi în 2010
La rândul său, directorul de planificare reţea din cadrul Transelectrica, societatea de stat de transport energie, Dan Preoţescu, a declarat că reţeaua poate absorbi anul viitor peste 1.500 MW din eolian. “Reţeaua este pregătită, numai că sunt foarte multe proiecte în diverse stadii şi unii investitori se mişcă foarte încet. Dacă la anul vor fi în funcţiune capacităţi de 300-350-maximum 400 MW va fi foarte bine”, a spus Preoţescu. El a adăugat că în acest scenariu şi cu o producţie de electricitate din eolian la 30% din puterea instalată, “pentru că vântul cam atât bate”, piaţa energiei clasice nu va fi foarte afectată. “Eu cred că influenţe şi presiuni puternice pentru eficientizare vor fi atunci când vom avea 2.000 MW instalaţi în turbine eoliene”, a punctat oficialul Transelectrica. Reamintim că energia eoliană este preluată cu prioritate în reţeaua naţională de transport electricitate.
Octavian Lohan, director general adjunct în cadrul Transelectrica, a explicat că dacă anul viitor se vor instala peste 400 MW în eolian, ceea ce reprezintă puţin peste jumătate din puterea unui reactor nuclear, vor fi avantajaţi producătorii ca Hidroelectrica şi dezvantajaţi cei termo şi, în special, Termoelectrica.
“Hidroelectrica va putea face mai mult reglaj şi va câştiga bani, termocentralele vor funcţiona mai puţin şi nu cred că vom vorbi chiar de închiderea unora. Furnizorii vor fi afectaţi şi consumatorii finali - la fel, pentru că ar putea fi efecte şi în majorarea tarifelor cu 2-3%”, a explicat Octavian Lohan.
Planul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este de a menţine tarifele la electricitate şi gaze naturale neschimbate de la 1 ianuarie 2010 şi intenţia este de a le păstra până va trece “greul crizei economice”.
Potrivit datelor Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), la ora actuală, estimările arată că, până în 2012, în România ar putea fi cel puţin 1.300 MW instalaţi în centrale eoliene, cea mai mare parte în Dobrogea. În prezent, există aplicaţii pentru peste 20.000 MW pe eolian la nivelul întregii ţări, dar sunt instalaţi efectiv doar puţin peste 14 MW. Consumul final de energie electrică din România în perioada 1 ianuarie-31 octombrie a fost cu aproximativ 9,3% mai mic faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşi interval, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 5,9%, iar consumul populaţiei a urcat cu 9,1%, în timp ce exportul de energie electrică a scăzut cu 39% faţă de intervalul comparabil din 2008.
Resursele de energie primară s-au redus cu 18,6%, iar cele de energie electrică s-au diminuat cu 12,3%. Declinul resurselor de energie electrică a fost cauzat, în principal, de scăderea producţiei cu 12,2%. Producţia din termocentrale s-a redus cu 18,4%, în hidrocentrale cu 11%, iar centrala de la Cernavodă a generat, în schimb, cu 6,1% mai multă electricitate.
Piaţa de producţie energie electrică din România este dominată de companiile de stat, controlate de Ministerul Economiei. Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova sunt cei mai mari producători, acoperind peste 70% din consumul naţional.
Efecte
> Dacă anul viitor se vor instala peste 400 MW în eolian, ceea ce reprezintă puţin peste jumătate din puterea unui reactor nuclear, vor fi avantajaţi producătorii ca Hidroelectrica şi dezvantajaţi cei termo şi, în special, Termoelectrica.
