Cioloş la Comisia Europeană: Ce câştigă şi ce riscă România

Şansele ca România să impună un comisar european pe portofoliul Agriculturii depind de modul în care diplomaţia românească va trata negocierea cu membrii Uniunii, declara, la începutul lunii, preşedintele Traian Băsescu. Cioloş se bucură de sprijinul Franţei şi Italiei, precum şi al ţărilor ce susţin aceeaşi viziune ca şi România asupra politicii agricole a UE, potrivit ministrului de Externe, Cristian Diaconescu.
“Este o candidatură solidă, care a fost bine susţinută încă din momentul demarării discuţiilor referitoare la propunerea României pentru un comisar european”, a declarat pentru Business Standard eurodeputatul PDL Cristian Preda.

Profilul lui Cioloş este compatibil cu exigenţele unei funcţii de comisar european datorită pregătirii sale în acest domeniu, a subliniat reprezentatul PDL. Ministru al Agriculturii în guvernul Tăriceanu, Dacian Cio­loş este expert în mecanismele europene de profil. În 2002 a făcut parte din delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, ca expert SAPARD, iar în 2005 a devenit consilier al ministrului, reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European. De numele lui Cioloş se leagă şi protejarea mărcilor de produse tradiţionale româneşti (salamul de Sibiu), prin alinierea la normele europene de înregistrare a specialităţilor tradiţionale. Potrivit fostului consilier prezidenţial Dan Petre, cercetător în cadrul Institutului Diplomatic Român, punctele forte ale lui Cioloş sunt experienţa profesională şi faptul că este un bun cunoscător al mecanismelor europene în domeniul agriculturii.

Punctul slab este acela că Cioloş este independent, iar sprijinul acordat de Parlamentul European candidaţilor ţine în mare măsură de apartenenţa politică. Actualului comisar al României, Leonard Orban, i s-a reproşat neafilierea la un partid. Pe de altă parte, neutralitatea propunerii ar putea aduce sprijinul marilor puteri agricole europene.

Chiar dacă, teoretic, comisarii nu răspund în faţa guvernelor care i-au propus, Cioloş ar putea ajuta agricultura românească în mod practic, dacă obţine portofoliul Agriculturii, potrivit lui Petre. România, cu o componentă agricolă importantă în economie, are încă probleme cu absorbţia fondurilor europene. România nu şi-a stabilit însă o direcţie coerentă privind politica agricolă, în condiţiile în care membrii UE sunt împărţiţi pe două sisteme: agricultura de tip industrial (Germania, Danemarca) şi agricultura de tip artizanal (Franţa), potrivit lui Petre.

Un alt dezavantaj al candidaturii lui Cioloş este faptul că singurul portofoliu care i se potriveşte este cel al Agriculturii, iar Danemarca, ţara care deţine actualul portofoliu al Agriculturii, vrea un nou mandat pentru comisarul său, Mariann Fischer Boel.

În acest moment, fiecare stat membru UE are dreptul la un portofoliul din Comisia Europeană. Referendumul asupra Tratatului de Reformă, ce va avea loc la 2 octombrie în Irlanda, ar putea schimba însă structura viitoarei comisii, reducând numărul comisarilor la 18, de la 27. În plus, Germania, Cehia şi Slovacia mai au de ratificat tratatul şi au condiţionat acest demers de rezultatele votului din Irlanda, care a dat deja un vot negativ documentului. Mandatul actualei Comisii expiră pe 23 noiembrie, dar Suedia, care deţine, în acest moment, preşedinţia UE, intenţionează să-l prelungească până când va fi clar dacă toate cele 27 de state membre vor ratifica Tratatul de la Lisabona.