Cladiu Năsui: Dacă BNR creşte dobânda, atunci creşte ROBOR şi apoi IRCC / BNR a acţionat ca un pompier piroman
Publicat la 10.01.2023, 16:16:33
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
„BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele. Pentru că ROBOR urmăreşte dobânda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR întârziat cu 6 luni. Deci dacă creşte dobânda BNR, creşte ROBOR şi apoi întârziat creşte şi IRCC. BNR face asta pentru a reduce banii din piaţă pe care tot ei i-au tipărit. Mai ţineţi minte pandemia? Afaceri închise şi tone de bani tipăriţi. Calea sigură către distrugerea puterii de cumpărare. Prea mulţi bani care urmăresc prea puţine bunuri şi servicii. Nu e vina BNR că creşte acum dobânda. E, însă, vina BNR că a acţionat ca un pompier piroman. Ei dau foc, după care tot ei vin să-l stingă. Foarte bine că îl sting, dar mai bine nu dădeau foc de la început. Şi chiar şi stingerea asta a focului a început mult prea târziu şi mult prea anemic. Iar asta din motive 100% politice. Mai grav, chiar şi acum, acţiunea BNR e în contradicţie cu cea a guvernului, care el încă dă foc. Îndatorarea masivă a statului continuă, iar pentru asta BNR şi sistemul bancar tot măreşte masa monetară. Unul apasă pe frână, celălalt pe accelerat. Cine pierde din toate astea? În primul rând toţi cei care s-au îndatorat. Ei vor trebui să strângă cureaua, adică să-şi reducă consumul, ca să poată plăti ratele. Dacă nu plătesc rata la bancă îşi vor pierde casa/terenul/investiţia”, a scris Claudiu Năsui, marţi pe Facebook.
Deputatul USR a mai spus că vor avea de suferit investiţiile din privat.
„În al doilea rând vor suferi investiţiile din privat. O dobândă mai mare înseamnă un cost al capitalului mai mare, ceea ce înseamnă mai puţine investiţii private. Ba chiar investiţiile începute nu se vor mai termina. Vor falimenta şi va veni acel val de falimente specific recesiunii. Nu era mai bine doar să nu-şi crească statul cheltuielile în halul în care a făcut-o? Nu era mai bine să nu mai facă toate PNDL-urile, toate agenţiile noi de stat şi toate cheltuielile pe care le-au tot crescut? Factura pentru toate acestea încă nu a venit. Dar creşterea dobânzii de azi grăbeşte momentul în care va veni”, a completat Năsui.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75 % pe an, începând cu data de 11 ianuarie.
BNR notează că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 4% de la 5,1% în trimestrul II - rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică.
„Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice”, subliniază rerepzentanţii BNR în comunicatul emis după şedinţa de politică monetară.
Calculator gratuit money.roCalculator credit →Calculează rata lunară și costul total pentru un credit ipotecar sau de consum.
Articole înrudite

Piețe financiare
Bursa de la București revine pe creștere. BET câștigă 0,58%, iar Electrica urcă cu peste 2%

Piețe financiare
Bursa de la București încheie pe minus. BET pierde jumătate din creșterea de luni

Piețe financiare
Bursa americană revine pe creștere, dar incertitudinile se adună. Nvidia și listarea Anthropic pot da direcția pieței
Cele mai citite
- 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
- 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 3Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 4Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
