Dar şi electoratul care militează pentru statornicie este foarte diferit: aici se încadrează atât elitele mulţumite de traiul pe care îl duc şi care se tem că orice schimbare le-ar periclita situaţia socială, cât şi masele în memoria cărora este vie criza anilor '90 şi care ştiu că "se poate şi mai rău". Tinerii, la rândul lor, se pronunţă pentru schimbare şi libertăţi, dar spun că alegerile de duminică nu le oferă şansa unei opţiuni reale.
"Sunt conştient de rezultatul acestui scrutin şi aş spune că Rusia nu are un viitor. Nu există candidaţi demni, nu văd pe nimeni în stare să se lupte cu corupţia. Vladimir Putin s-a aflat deja 12 ani la conducere şi nu a făcut nimic în acest sens", declară pentru Agerpres Vitalie, de 36 de ani.
"Cei care o duc bine aceia şi îl laudă. Ca şi înainte, dacă ai bani, poţi rezolva orice problemă cu care te confrunţi", adaugă el.
O tânără din Ekaterinburg (est), medic logoped la Moscova, îşi exprimă frustrarea că nu a putut să voteze, întrucât nu a primit o declaraţie de flotant în baza căreia să-şi exercite dreptul de vot. Asociaţia Golos, responsabilă cu monitorizarea alegerilor în Rusia, a sesizat anterior această problemă, sugerând că declaraţiile emise s-au epuizat repede, fiindcă ar fi fost distribuite unor persoane care votează de mai multe ori.
"Nu le pasă de oameni. M-au trimis de la o secţie la alta şi, în cele din urmă, au spus că nu au cum să rezolve problema şi că nu am cum să votez. Dacă Putin va câştiga alegerile, aşa cum se prevede, cetăţenii de rând se vor confrunta cu aceeaşi indiferenţă din partea funcţionarilor", spune tânăra, care nu a vrut să-şi dea numele.
Experţii îi atribuie lui Putin meritul de a-şi fi "ridicat ţara din genunchi", dar se pare că pentru clasa de mijloc aceasta nu mai este de ajuns.
Întrebată care este "adevărul" despre situaţia din Rusia, tânăra replică: "Înţeleg că sunteţi străină, dar priviţi în jur. Atitudinea puterii faţă de cetăţeni este depăşită".
La secţia 2634, din vestul Moscovei, într-o zonă locuită cu precădere de diplomaţi şi parlamentari, unde a votat şi actualul şef de stat, Dmitri Medvedev, alegătorii intervievaţi de Agerpres s-au pronunţat, în cea mai mare parte, pentru "stabilitate", noţiune asociată cu regimul lui Vladimir Putin, marele favorit al acestei curse prezidenţiale.
"Nu ne îndoim de faptul că alegerile vor fi corecte. Cel puţin la secţia de votare totul este transparent. Vreau ca în ţară să fie stabilitate, noi nu avem de ce ne plânge", a declarat Elana Verici, de 39 de ani. Blana şi diamantele opulente din urechi nu puteau decât să confirme starea de mulţumire a doamnei.
"Vreau ca în ţară să fie linişte, să nu mai meargă mulţimi de oameni la mitinguri, împiedicându-i pe alţii să-şi vadă de viaţă", afirmă Ludmila Bolşunova, de 70 de ani.
"Aşteptările noastre sunt pozitive. Vrem ca Vladimir Putin să fie preşedintele nostru", spune deschis Adilia Mahomedjanova, 67 de ani.
Alegerile prezidenţiale din Rusia decurg pe fondul unei treziri sociale - în ţară au avut loc, în ultimele trei luni, cele mai ample manifestaţii de protest faţă de putere, declanşate după scrutinul legislativ din 4 decembrie, câştigat de partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Potrivit opoziţiei şi observatorilor internaţionali, parlamentarele au fost marcate de fraude masive.
Deşi criticile la adresa lui Putin s-au înteţit, el rămâne cea mai populară figură din Rusia şi, conform estimărilor sociologilor, va câştiga alegerile din primul tur de scrutin. El a mai deţinut două mandate de preşedinte în perioada 2000-2008 şi, după o pauză de patru ani, Constituţia îi permite să revină la Kremlin.
El este urmat, la mare distanţă în sondaje, de liderul comunist Ghennadi Ziuganov, creditat cu 15% din intenţiile de vot. În cursa electorală s-au mai înscris ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, care încearcă să devină preşedinte a cincea oară, liderul Rusiei Juste (centru-stânga), Serghei Mironov, şi miliardarul Mihail Prohorov.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
