Declaraţia a fost făcută în contextul în care şefa diplomaţiei americane a cerut miercuri reluarea discuţiilor asupra Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa (CFE), un document din perioada Războiului Rece care stabilea limitele trupelor şi armamentului din Europa şi din care Moscova s-a retras cu aproape trei ani în urmă.
Clinton a vorbit la reuniunea informală a Consiliului NATO-Rusia, care a avut loc la New York şi la care a fost prezent ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
"Ar trebui să cădem de acord pentru a restabili anul acesta viabilitatea regimului de control asupra armamentului convenţional din Europa şi ar trebui să avansăm în ceea ce priveşte modalitatea de a moderniza anul viitor regimul CFE", a declarat Clinton.
Secretarul de stat a mai spus că Washingtonul este "încurajat că Rusia şi ceilalţi parteneri din CFE au salutat propunerea NATO de a încerca pregătirea unei scurte declaraţii-cadru despre elementele esenţiale ale CFE ce pot face obiectul unei viitoare discuţii, înainte de summit-urile NATO şi OSCE", adică până în luna noiembrie. Însă participanţii "trebuie să se asigure că acest cadru iniţial ne angajează în rezolvarea tuturor problemelor spionoase, dacă dorim ca negocierile care vor urma să aibă succes", a atras atenţia Clinton.
"Ne trebuie transparenţă militară reciprocă. Trebuie să avem limite militare reale şi restricţii, acolo unde avem nevoie de ele", a subliniat Clinton."Şi toate statele participante, inclusiv Georgia şi Moldova, trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staţionarea forţelor străine pe teritoriul lor suveran", a adăugat şefa diplomaţiei americane.
Tratatul CFE din 1990 stabilea limite precise pentru staţionarea trupelor şi a armamentului greu, de la coastele Atlanticului până în Munţii Ural, un acord ce a ajutat la încheierea Războiului Rece.
Decizia Moscovei de a suspenda unilateral aplicarea acordului, în decembrie 2007, în reacţie la scutul american antirachetă şi extinderea NATO, a îngrijorat guvernele occidentale. Lavrov a cerut atunci Occidentului să accepte amendamentele stabilite în 1999 şi ratificate de Moscova - dar nu şi de NATO, ca o condiţia de a reveni în CFE.
Ţările NATO au refuzat ratificarea tratatului amendat, care lua în considerare uriaşele schimbări aduse în 1991 de prăbuşirea Uniunii Sovietice, până când trupele ruse nu se vor retrage din fostele republici sovietice Georgia şi Moldova. NATO obiectează că prezenţa acestor trupe reprezintă o încălcare a prevederilor CFE, dar Moscova respinge această idee.
În orice caz, Moscova şi-a luat angajamentul că îşi va retrage trupele şi armamentul din Transnistria şi la summitul OSCE de la Istanbul, în 1999, dar nu şi-a dus la îndeplinire această promisiune.
Şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a precizat miercuri că la consiliul ministerial informal NATO-Rusia s-a discutat despre controlul asupra armamentului convenţional şi despre situaţia din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria."Nu e niciun motiv să ascundem că avem divergenţe asupra acestor chestiuni, dar sperăm să facem progrese inclusiv în privinşa controlului armamentului", a spus Rasmussen.
Clinton cere ca Moldova să aibă dreptul de a aproba staţionarea trupelor ruse în Transnistria
Publicat la 23.09.2010, 19:24:49
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
Aproape 400 de milioane de lei din bani publici pentru opt cluburi sportive. CS Dinamo are aprobate cele mai multe, 146 de milioane

Europa
Reguli mai stricte pentru extinderea UE: Noii membri ar putea pierde dreptul de vot dacă încalcă valorile europene

Internațional
Zaharova: Europa ar fi mai sigură fără NATO. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse compară Alianța cu o „măsea stricată”
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
