Cluj-Napoca, peste București la educație, calitatea vieții și inovație. Capitala conduce la capitolul economie

Cluj-Napoca își consolidează poziția de lider urban al României, devansând capitala la educație, calitatea vieții și inovație, potrivit celei de-a doua ediții a City Index 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Orașul de pe Someș domină la indicatori precum calitatea învățământului, nivelul de educație universitară, densitatea antreprenorială și conectivitatea aeriană, continuând să fie un etalon al dezvoltării locale din țară, conform Adevarul.

Cluj-Napoca performanță prin educație și comunitate

Municipiul excelează și la componenta Vibrație, care măsoară energia socială și culturală: modul în care comunitatea trăiește, se conectează și își trăiește viața urbană.

A obținut aici cel mai mare scor național, 69,9 puncte, depășind București, Sibiu, Brașov și Iași la categoria Calitatea locului, ce reflectă atractivitatea urbană, sănătatea, mediul și serviciile publice. Raportul subliniază că „Clujul și-a construit performanța prin educație, cultură și comunitate, nu doar prin investiții materiale, aplicând soft power – puterea de a atrage și de a inspira”.

De altfel, directorul executiv al IOV, Florian Filat, afirmă că „peste 80% dintre municipii se află în top 3 la cel puțin un indicator, ceea ce confirmă competitivitatea locală în creștere”.

Capitală puternică economic, dar vulnerabilă la calitatea vieții

Bucureștiul rămâne lider incontestabil la Prosperitate, acumulând 69,6 puncte, însă pierde teren constant la capitolul calitate a vieții. Deși se menține forța economică a țării, raportul arată că problemele de locuire, trafic, siguranță și mediu dezechilibrează competitivitatea urbană: „Capitala are forță economică, dar competitivitatea urbană este dezechilibrată de problemele legate de locuire, trafic și mediu”.

Analiza evidențiază o schimbare majoră: divertismentul și educația au ajuns cei mai influenți factori ai performanței urbane, contribuind cu peste 10% la scorul total. Orașele care investesc în festivaluri, evenimente și spații publice moderne reușesc să își crească atractivitatea și dinamismul. Specialiștii menționează că în centrele mari, mega-evenimentele aduc vizibilitate, iar în orașele medii festivalurile tematice devin motoare de diferențiere.

Topul orașelor puternice și ascensiunea celor medii

În spatele podiumului format din Cluj-Napoca, București și Sibiu, se regăsesc orașe precum Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș. Tot mai multe municipii medii se remarcă prin educație și cultură: Bistrița, Craiova, Târgoviște și Suceava urcă în clasament. Focșaniul devine surpriza anului, fiind lider la atragerea fondurilor europene.

Brașov și Oradea impresionează prin turism și regenerare urbană. Timișoara a câștigat vizibilitate prin inovare și cultură, în timp ce Iași și Alba Iulia mizează pe educație și implicare civică. Constanța și Târgu Mureș punctează puternic la sănătate și servicii publice.

Craiova marchează progrese accentuate în educație, inovație și turism, cu un număr tot mai mare de experiențe urbane. Aradul își întărește profilul academic și economic odată cu extinderea Universității Babeș-Bolyai și dezvoltarea Parcului Industrial. Baia Mare crește prin infrastructura medicală și oferta recreațională diversificată.

România urbană se dezvoltă în două viteze

Orașele mari performează prin inovație, educație și calitatea vieții, în timp ce orașele mici și medii avansează prin investiții în infrastructură. Concluzia raportului este că succesul urban modern nu se mai măsoară doar în PIB, ci în satisfacția locuitorilor. „Orașele de top își consolidează performanța prin capital uman, cultură și vibrație comunitară, concentrându-se pe nevoile superioare ale oamenilor: apartenență, stimă, auto-actualizare”, explică autorii City Index 2025.
Studiul acoperă 41 de municipii reședință de județ, evaluate pe baza a 51 de indicatori împărțiți în trei mari categorii ale dezvoltării urbane: calitatea locului, prosperitate și vibrație.