Comisia Europeană a aprobat miercuri, în baza regulilor UE privind ajutoarele de stat, o măsură belgiană de 260 milioane euro în favoarea Air Liquide Large Industry NV și BASF Antwerpen NV pentru proiectul de captare și stocare a carbonului Kairos@C, o investiție industrială la scară mare care urmărește să decarbonizeze instalații existente din Antwerp, să creeze un lanț CCS transfrontalier și să evite aproximativ 20 de milioane de tone de emisii nete de gaze cu efect de seră pe o perioadă de 15 ani.

Pe scurt

1. Proiectul Kairos@C vizează captarea emisiilor de gaze cu efect de seră din instalații existente din Antwerp care produc hidrogen, amoniac și oxid de etilenă.
2. CO₂ captat va fi transportat către un sit permanent de stocare subterană în Marea Nordului.
3. Proiectul ar urma să evite aproximativ 20 de milioane de tone de emisii nete de gaze cu efect de seră în 15 ani și să permită producția de hidrogen și amoniac cu emisii reduse de carbon.
4. Kairos@C primise deja un grant de peste 365 milioane euro din primul apel pentru proiecte mari al Innovation Fund din 2020, însă creșterea costurilor, inclusiv pe fondul inflației excepționale din ultimii ani, a făcut necesar sprijin public suplimentar.
5. Ajutorul aprobat va fi finanțat din bugetul regiunii flamande și va combina granturi directe inițiale cu plăți anuale condiționate de atingerea unor reduceri minime de emisii.

Decizia Comisiei privește un proiect comun de captare și stocare a carbonului dezvoltat de Air Liquide și BASF, care are ca obiectiv captarea emisiilor provenite de la instalațiile existente ale celor două companii din Antwerp. Aceste instalații produc hidrogen, amoniac și oxid de etilenă, iar carbonul captat urmează să fie transportat către un sit permanent de stocare subterană în Marea Nordului. Prin această structură, proiectul urmărește să creeze un lanț valoric CCS integrat, transfrontalier și la scară industrială. Comisia arată că proiectul va conduce la evitarea a aproximativ 20 de milioane de tone de emisii nete de gaze cu efect de seră pe durata a 15 ani și va permite beneficiarilor să producă hidrogen cu emisii reduse de carbon și amoniac cu emisii reduse de carbon. Kairos@C nu este un proiect nou în arhitectura de finanțare europeană. El a fost selectat în primul apel pentru proiecte mari al Innovation Fund din 2020 și a primit un grant de peste 365 de milioane de euro. Totuși, potrivit Comisiei, proiectul nu a mai putut începe fără ajutor suplimentar din cauza creșterii semnificative a costurilor, inclusiv pe fondul inflației excepționale din ultimii ani. Măsura aprobată de Comisie va fi finanțată din bugetul regiunii flamande. Ajutorul va lua forma unui grant direct pentru investiții de 30 de milioane de euro pentru fiecare beneficiar, completat de un grant suplimentar plătit în zece tranșe anuale de câte 10 milioane de euro pentru fiecare beneficiar, cu condiția atingerii unor reduceri minime ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Executivul european a evaluat schema în baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și în baza Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie. În evaluarea sa, Comisia a concluzionat că măsura facilitează dezvoltarea unei activități economice, în special captarea, colectarea și stocarea CO₂, precum și decarbonizarea proceselor de producție a amoniacului, oxidului de etilenă și hidrogenului. Executivul european a considerat, de asemenea, că ajutorul are un „efect de stimulare”, întrucât beneficiarii nu ar realiza investițiile respective fără sprijin public. Comisia a mai constatat că ajutorul este necesar și adecvat pentru promovarea protecției mediului în activitățile economice vizate și că este proporțional, fiind limitat la minimul necesar și fără a conduce la supracompensare. Un alt element central al deciziei privește limitarea eventualelor distorsiuni ale concurenței. Potrivit Comisiei, măsura conține garanții suficiente pentru a se asigura că eventualele efecte negative asupra concurenței sunt limitate. Ajutorul nu modifică capacitatea de producție a beneficiarilor, iar dacă proiectul generează venituri nete suplimentare, beneficiarii vor returna Belgiei o parte din ajutorul primit. În plus, aceștia vor disemina cunoștințele tehnice dobândite prin proiect. Pe această bază, Comisia a concluzionat că efectele pozitive ale măsurii depășesc eventualele distorsiuni ale concurenței și comerțului în UE și a aprobat schema belgiană în baza regulilor europene privind ajutoarele de stat. Decizia are și o dimensiune industrială și strategică mai largă. Comisia leagă explicit proiectul de obiectivele Clean Industrial Deal și îl prezintă ca parte a efortului de decarbonizare a industriei printr-un lanț CCS integrat și transfrontalier. În acest cadru, proiectul nu este tratat doar ca o investiție de mediu, ci și ca un instrument de transformare industrială pentru producția de hidrogen și amoniac cu amprentă de carbon redusă. Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie oferă cadrul după care Comisia evaluează compatibilitatea măsurilor naționale de sprijin cu piața internă atunci când acestea urmăresc obiective de mediu sau energetice. Potrivit Comisiei, aceste reguli au fost concepute pentru a permite statelor membre să sprijine într-un mod țintit și eficient obiectivele Clean Industrial Deal și pentru a reflecta schimbările recente din domeniul energiei și protecției mediului. Innovation Fund este programul european de finanțare dedicat demonstrării tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de carbon. În primul apel al fondului pentru proiecte mari, lansat în 2020, au fost selectate șapte proiecte, inclusiv Kairos@C, care acoperă mai multe sectoare industriale și energetice. În acest sens, aprobarea ajutorului de stat belgian arată cum finanțarea europeană și sprijinul național pot fi combinate pentru a debloca proiecte industriale care nu mai pot fi puse în aplicare în condițiile de cost inițiale.