"Am primit documentele franceze, le vom analiza în timpul weekendului", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Matthew Newman, care a refuzat să dea detalii despre conţinutul răspunsului francez.

Ministerul francez de Externe anunţase anterior că Parisul va trimite vineri seară Comisiei Europene informaţiile cerute, pentru a nu se declanşa procedura de infringement pentru netranspunerea adecvată în legislaţia naţională a directivei cu privire la libera circulaţie. De asemenea, a informat că Parisul "este pregătit să includă anumite clauze din directivă în textele sale de lege".

La 29 septembrie, Colegiul Comisiei a decis să deschidă la sfârşitul lunii octombrie o procedură de infringement împotriva Franţei, dacă autorităţile franceze nu trimit până la 15 octombrie proiectele de lege care transpun elementele ce lipsesc din legislaţia naţională pentru deplina aplicare a directivei din 2004 cu privire la libertatea de mişcare a cetăţenilor. Comisia doreşte, de asemenea, şi un calendar al transpunerii acestor proiecte de lege în legislaţia franceză, a reamintit purtătorul de cuvânt.

Comisia Europeană a analizat legislaţia franceză în urma declanşării scandalului repatrierii a sute de romi români şi bulgari din Franţa, după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat o serie de măsuri vizând, în opinia sa, întărirea securităţii naţionale.

Executivul european a analizat legislaţia franceză şi a avut obiecţii în două privinţe. Pe de o parte, a constatat că directiva europeană în privinţa liberei circulaţii nu este transpusă complet, lipsind din legile franceze garanţiile procedurale de care cetăţenii europeni ar trebui să beneficieze în momentul în care se decide repatrierea lor. Pe de altă parte, Comisia vrea să se asigure că măsurile aplicate de Franţa sunt nediscriminatorii, iar imigranţii nu sunt vizaţi pe baze etnice.

Franţa insistă că nu există vreo motivaţie rasistă în privinţa romilor, ci ei sunt trimişi acasă doar pentru că au depăşit perioada de şedere legală de trei luni, timp în care un cetăţean european poate sta pe teritoriul altui stat membru UE fără a avea nevoie să dovedească autosusţinerea financiară.

Franţa a repatriat în aproximativ două luni mai mult de 1.000 de romi români, în multe cazuri autorităţile spunând că este vorba de repatrieri voluntare, contra unei sume de bani. De asemenea, au fost distruse peste 500 de tabere ilegale.

Expulzarea unui cetăţean european dintr-un stat membru UE nu poate fi decisă la o anumită dată şi pusă în aplicare imediat. Legislaţia europeană prevede şi o serie de garanţii procedurale: persoana trebuie notificată în scris despre o astfel de decizie, precizându-i-se motivele pentru care are loc expulzarea, instanţa unde o poate ataca şi termenul în care poate contesta măsura. Termenul acordat pentru părăsirea teritoriului nu poate fi mai mic de o lună de la data notificării, cu excepţia cazurilor de urgenţă, care trebuie foarte bine justificate. Aceste garanţii procedurale se pare că lipsesc din prevederile legislaţiei franceze.

Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, şi preşedintele Sarkozy au intrat într-un schimb tăios de replici de la distanţă, la începutul lunii septembrie, din cauza politicii Franţei în privinţa romilor. Comisarul european pentru justiţie a declarat că vrea declanşarea procedurii de infringement împotriva Franţei pentru încălcarea directivelor europene în dosarul repatrierii romilor români şi bulgari, după ce presa a publicat o circulară despre care Comisia nu fusese informată şi care arăta că măsurile vizează cu precădere romii.

"Nu pot decât să îmi exprim profundul regret că asigurările politice date de cei doi miniştri francezi (...) sunt contrazise de o circulară administrativă emisă de acelaşi guvern. Rolul Comisiei ca garant al Tratatelor este îngreunat, dacă nu mai putem avea încredere în asigurările date de cei doi miniştri într-o întâlnire formală cu doi comisari şi cu 15 oficiali de rang înalt, de ambele părţi", a spus Reding. "Nu este o încălcare minoră. După 11 ani de experienţă în Comisie, pot merge mai departe şi pot zice că este o ruşine", a adăugat ea.

Comisarul european pentru justiţie a provocat rumoare în Europa după ce a sugerat că expulzările franceze seamănă cu deportările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Parisul a trimis circa 76.000 de evrei în lagărele morţii şi a internat mii de ţigani francezi pe teritoriul naţional ocupat de nazişti. Reding a spus ulterior că aceste comentarii ale sale au fost "distorsionate" de cei care au dorit să fie deturnată atenţia de la problemele romilor.

La rândul său, preşedintele francez Nicolas Sarkozy i-a sugerat comisarului european Viviane Reding să îi primească pe romi în Luxemburg, ţara ei de origine. Potrivit cotidianului Le Monde, Sarkozy ar fi ameninţat că va boicota summitul european din septembrie, în semn de protest faţă de afirmaţiile lui Reding, şi a solicitat scuze înainte de a fi de acord să participe.

Reding consideră însă că a ieşit "întărită" din polemica provocată de criticile sale dure la adresa Franţei şi a repetat că vrea să lupte împotriva discriminării în Europa. "Când un bărbat bate cu pumnul în masă este considerat viril, se apără. Dacă o femeie bate cu pumnul în masă, este isterică", a spus ea, sugerând că are sentimentul că a fost ţinta exagerată a criticilor.

Controversa dintre Bruxelles şi Paris a atins intensitatea maximă la 16 septembrie, când Sarkozy şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au avut un schimb de replici tăioase la summitul UE. După aceea însă, cele două părţi au căutat să aplaneze tensiunile şi măsurile anunţate de Comisie în privinţa Franţei - ameninţarea cu o procedură de infringement pe netranspunerea legislaţiei, dar nu şi pe discriminare - au fost considerate mult mai blânde decât era de aşteptat.

Franţa a menţinut însă suspansul vineri şi a aşteptat să se apropie termenul-limită înainte de a trimite Bruxelles-ului documentele cerute - proiectele vizând modificarea legislaţiei pentru transpunerea completă a directivei europene şi un calendar al aplicării acestor modificări legislative.

Ministrul imigraţiei Eric Besson a dat asigurări, în urmă cu câteva zile, că Franţa îşi va pune la punct legislaţia, astfel încât să fie în deplină conformitate cu cea europeană. "Întrucât (Comisia Europeană - n.r.) are o îndoială în ceea ce priveşte transpunerea directivei 38 din 2004 (referitoare la libera circulaţie a cetăţenilor UE - n.r.),  ne vom adapta legislaţia pentru a ţine cont de observaţiile sale", a declarat ministrul.

"Nu trebuie să supralicităm diferendul pe care îl avem" cu privire la legislaţia europeană, a mai spus Besson, pentru că, "în practică, Franţa aplică prevederile, principiile generale ale dreptului ne obligă, de pildă, să tratăm individual persoanele", a precizat ministrul imigraţiei.

"Vom clarifica acest lucru. Se va decide într-o reuniune interministerială, în următoarele 48 de ore, dar foarte probabil că(modificarea - n.r.) se va face în momentul în care textul legii imigraţiei va ajunge în Senat, cel mai probabil în decembrie sau la începutul lunii ianuarie", a explicat oficialul francez.