Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de infringement împotriva României prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere pentru transpunerea incorectă a Directivei Seveso III, actul european care urmărește prevenirea accidentelor majore ce implică substanțe periculoase și limitarea efectelor acestora asupra sănătății umane și mediului.
Pe scurt
- Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în dosarul Seveso III.
- Directiva se aplică la peste 12.000 de instalații industriale din UE, inclusiv în sectoarele chimic, petrochimic și de depozitare a combustibililor.
- Executivul european spune că legea română nu acoperă schimbarea formei fizice a unei substanțe periculoase atunci când aceasta poate modifica profilul de risc al instalației.
- Comisia mai invocă transpunerea incorectă a normelor privind participarea publicului și lipsa unor termene specifice pentru informare și consultare.
- România are la dispoziție două luni pentru a răspunde, în lipsa unui răspuns satisfăcător Comisia putând trece la etapa opiniei motivate.
Comisia susține că a identificat deficiențe în normele naționale prin care România a transpus Directiva 2012/18/UE. Directiva urmărește să prevină accidente majore, inclusiv emisii, incendii sau explozii care implică substanțe periculoase, în special substanțe chimice, și să limiteze impactul negativ al acestora asupra sănătății umane și asupra mediului.
Potrivit Comisiei, prima problemă privește obligația companiilor de a reevalua riscurile atunci când modificările pot influența pericolele de accident major. Executivul european afirmă că dreptul român nu acoperă situațiile în care se schimbă forma fizică a unei substanțe periculoase, deși o asemenea modificare poate altera semnificativ profilul de risc al unei instalații.
A doua critică vizează participarea publicului. Comisia afirmă că normele privind participarea publicului nu sunt transpuse corect în legislația română, fiind omisă referirea la deciziile privind amplasarea instalațiilor, ceea ce restrânge capacitatea publicului de a participa la procesele de planificare a utilizării terenurilor în zonele din apropierea instalațiilor unde sunt prezente substanțe periculoase.
În plus, Bruxelles-ul susține că regulile românești nu prevăd termene specifice pentru informarea și consultarea publicului, deși directiva cere perioade de consultare rezonabile și efective. Comisia a transmis României scrisoarea de punere în întârziere și acordă autorităților două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate.
Procedura de infringement începe, de regulă, cu o scrisoare de punere în întârziere, prin care Comisia solicită informații statului membru și îi acordă, de obicei, două luni pentru răspuns. Dacă executivul european nu este mulțumit de răspuns și consideră că obligațiile din dreptul UE rămân neîndeplinite, poate trimite o opinie motivată. Într-o etapă ulterioară, Comisia poate decide să trimită cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
