Comisia Europeană a adoptat Inițiativa pentru reziliență în domeniul sănătății globale, un cadru strategic prin care UE vrea să își consolideze rolul în prevenirea și gestionarea amenințărilor sanitare, să sprijine sisteme de sănătate conduse de țările partenere și să reducă dependențele în producția și aprovizionarea cu produse medicale esențiale.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a adoptat Inițiativa pentru reziliență în domeniul sănătății globale.
2. Strategia stabilește cinci priorități și nouă inițiative emblematice, cu implementare începând între 2026 și 2027.
3. UE urmărește să consolideze prevenirea, pregătirea și răspunsul la amenințări sanitare globale, inclusiv prin supraveghere, laboratoare și informații epidemiologice.
4. Inițiativa vizează sisteme de sănătate mai reziliente, producție locală de produse medicale, lanțuri de aprovizionare diversificate și combaterea dezinformării în sănătate.
5. Comisia spune că UE a mobilizat deja peste 6 miliarde de euro pentru investiții în sănătate prin Global Europe și a făcut din sănătate un pilon al Global Gateway.

Comisia Europeană a adoptat Inițiativa pentru reziliență în domeniul sănătății globale, prezentată ca noul cadru strategic al UE pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la amenințări sanitare globale. Inițiativa urmărește să reducă vulnerabilitățile sistemelor de sănătate, să întărească parteneriatele internaționale și să sprijine tranziția țărilor partenere de la dependența de ajutor extern către suveranitate sanitară. Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, a spus că inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei în discursul privind Starea Uniunii din septembrie și a fost adoptată de Colegiul comisarilor. El a legat lansarea noului cadru de focarul recent de hantavirus de pe o navă de croazieră din Atlantic, despre care a spus că a reamintit vulnerabilitatea comună în fața riscurilor sanitare. Síkela a spus că frecvența și intensitatea focarelor de boală sunt în creștere și a prezentat inițiativa ca răspuns la trei constatări: amenințările sanitare nu respectă granițele, pregătirea salvează vieți și bani, iar dependența de un număr redus de furnizori este periculoasă, într-un context în care sănătatea poate fi folosită și în scopuri geopolitice. Comisia afirmă că noua inițiativă poziționează UE ca actor de primă linie în sănătatea globală, într-o lume interconectată în care amenințările sanitare se pot transmite rapid peste granițe. Cadrul strategic se bazează pe un sistem multilateral puternic și pe cooperarea cu partenerii internaționali. Inițiativa stabilește cinci priorități principale și nouă măsuri emblematice la nivel național, regional și global. Potrivit Comisiei, aceste măsuri urmăresc să îmbunătățească pregătirea, coordonarea și reziliența sistemelor de sănătate, iar implementarea lor va începe între 2026 și 2027. Prima prioritate este promovarea unei arhitecturi globale de sănătate mai eficiente și mai puțin fragmentate. Comisia spune că este necesară o coordonare mai bună în interiorul UE în domeniul sănătății globale și că Uniunea va continua să sprijine eforturile comune, inclusiv prin susținerea unui rol puternic al Organizației Mondiale a Sănătății. Síkela a spus că, în arhitectura actuală a sănătății globale, există „prea mulți actori” și „prea multe mandate care se suprapun”. Potrivit comisarului, UE este deja implicată în acest proces și Comisia va intensifica coordonarea cu statele membre și între statele membre în momentul angajării finanțării. Până la finalul anului 2025, UE mobilizase peste 6 miliarde de euro pentru investiții în sănătate prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, Global Europe. Comisia precizează că sănătatea a devenit un pilon important al Global Gateway, instrumentul de investiții externe al Uniunii. A doua prioritate este sprijinirea unor sisteme de sănătate reziliente și conduse de țările partenere. Comisia susține că sistemele naționale puternice sunt baza rezilienței, deoarece țările care își pot finanța, gestiona și furniza serviciile esențiale de sănătate sunt mai bine pregătite să răspundă crizelor și să mențină continuitatea îngrijirii în timpul șocurilor. Síkela a descris sistemele de sănătate conduse la nivel național drept „prima linie de apărare și răspuns”. El a spus că, atunci când un sistem național cedează, efectele se pot răspândi și că, pentru partenerii UE, obiectivul este mai multă suveranitate și mai puțină dependență, prin finanțare sustenabilă, schimb de expertiză și accent pe asistența medicală primară. A treia prioritate vizează prevenirea, pregătirea și răspunsul la amenințări și crize sanitare globale. UE urmărește să consolideze rețelele globale de supraveghere, laboratoarele și informațiile epidemiologice pentru detectare mai rapidă și pregătire mai bună. Comisarul pentru parteneriate internaționale a spus că nu totul poate fi lăsat la nivel național și că sistemele de supraveghere, laboratoarele și capacitatea de tratament justifică o coordonare globală, pentru ca lacunele să fie identificate și sistemele să fie pregătite. Comisia anunță că va întări capacitatea de răspuns la crize prin creșterea disponibilității contramăsurilor medicale, inclusiv vaccinuri, tratamente și diagnostice. Inițiativa include și sprijin pentru un instrument global de urmărire a sănătății și rezilienței, menit să cartografieze cheltuielile globale în sănătate și investițiile în reziliență. A patra prioritate este diversificarea lanțurilor globale de aprovizionare și a capacităților de producție pentru produse medicale esențiale. Comisia spune că inițiativa va sprijini dezvoltarea de produse-cheie pentru sănătate, producția locală, cooperarea internațională privind contramăsurile medicale și capacitatea de creștere rapidă a producției în situații de criză. Síkela a spus că diversificarea lanțurilor de aprovizionare înseamnă sprijin pentru dezvoltarea și producția de produse medicale-cheie în țările partenere, schimb de cunoștințe și rețele de cercetare clinică. El a afirmat că Europa câștigă din lanțuri de aprovizionare mai puternice, iar partenerii câștigă prin investiții în infrastructură locală, competențe și locuri de muncă, în parteneriat cu companii europene. Această dimensiune este legată și de competitivitatea UE. Comisia susține că inițiativa va promova știința și tehnologia medicală europeană, va crea oportunități de investiții și va susține dezvoltarea infrastructurii, competențelor și locurilor de muncă în țările partenere. UE va accelera folosirea instrumentelor de investiții europene, inclusiv inițiativa Team Europe privind producția și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa, MAV+. Potrivit Comisiei, MAV+ a investit până acum aproximativ 2 miliarde de euro pentru a aborda oferta și cererea de produse medicale pe continentul african. Fișa Comisiei menționează, între exemplele de finanțare, aproximativ 540 de milioane de euro investite în producția sanitară africană, cu o mobilizare de până la 2 miliarde de euro prin inițiativa MAV+. Comisia menționează și peste 100 de milioane de euro pentru inițiative de securitate sanitară lansate împreună cu Africa CDC. A cincea prioritate este consolidarea rezilienței societale prin încredere în știință și combaterea dezinformării și informării greșite în sănătate. Inițiativa va sprijini accesul la date științifice fiabile, comunicarea în domeniul sănătății publice și contracararea informațiilor false sau înșelătoare, inclusiv manipularea informațională și ingerințele străine. Síkela a spus că riscul de dezinformare crește în timpul crizelor sanitare și că UE trebuie să facă mai mult pentru a proteja integritatea spațiului informațional. El a legat această prioritate de nevoia de a întări încrederea în știință și de a combate dezinformarea, informarea greșită și manipularea informațională străină. Comisia leagă această prioritate de necesitatea ca politicile de sănătate globală să rămână ancorate în dovezi științifice și cooperare. Inițiativa include o măsură emblematică privind accesul la știință și date pentru comunicare, cercetare și inovare bazate pe dovezi. În cadrul inițiativei, UE reafirmă sprijinul pentru multilateralism în sănătate. Comisia menționează angajamentul recent de 700 de milioane de euro pentru Fondul global, ceea ce ridică contribuția Team Europe la peste 3 miliarde de euro. În perioada 2024, 2025, UE și statele membre au contribuit cu 1,7 miliarde de euro la Organizația Mondială a Sănătății. Fișa Comisiei mai menționează că Team Europe a furnizat peste 42% din resursele Pandemic Fund, că UE a promis 360 de milioane de euro pentru Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, și că a anunțat o investiție de 75 de milioane de euro în Biovac, în Africa de Sud. Horizon Europe a contribuit cu aproape 1 miliard de euro la cercetare și inovare în domeniul sănătății. Programul EU4Health a alocat peste 130 de milioane de euro între 2022 și 2024 partenerilor internaționali, iar în contexte umanitare 745 de milioane de euro au fost direcționate către intervenții legate de sănătate între 2022 și 2025. Síkela a spus că UE trebuie să mențină sănătatea pe agenda globală și intenționează să participe la definirea acestei agende. Potrivit comisarului, inițiativa arată că Uniunea Europeană este „un partener global de sănătate principial, de încredere și orientat spre viitor”. El a spus că propunerile sunt practice, țintite și concepute pentru impact, iar „munca reală”, colaborarea, investițiile și acțiunea încep acum.