Oficiul pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene a organizat o nouă rundă de reuniuni și workshopuri pentru a colecta feedback asupra viitorului Cod de practică privind marcarea și etichetarea conținutului generat de AI, înaintea publicării celui de-al treilea și ultim draft, așteptat la începutul lunii iunie.
Reuniunile au avut loc în martie 2026 și au implicat două grupuri de lucru. Primul grup s-a concentrat pe furnizorii de sisteme de AI generativă și pe obligația acestora de a face conținutul generat de AI detectabil, prin soluții precum metadate, watermarking, mecanisme de verificare sau alte forme de marcare tehnică.
Discuțiile din acest grup au vizat abordarea pe mai multe niveluri pentru marcarea conținutului, rolul furnizorilor în asigurarea detectabilității, fezabilitatea tehnică, evaluarea performanței soluțiilor, posibile mecanisme de conformare și utilizarea unor evaluări realizate de terți.
Potrivit sintezei publicate de Comisie, participanții au avut poziții diferite privind cât de prescriptive ar trebui să fie regulile. Reprezentanții industriei au invocat povara de conformare, costurile pentru inovare și limitele tehnice ale unor soluții. Reprezentanții societății civile și ai mediului academic au cerut garanții solide, pentru ca viitorul cod să protejeze interesul public și dreptul cetățenilor de a ști când interacționează cu materiale generate sau manipulate artificial.
Al doilea grup de lucru a vizat utilizatorii profesioniști ai sistemelor AI, în special obligațiile de a semnala deepfake-urile și anumite texte generate de AI publicate pe teme de interes public. Discuțiile au inclus modul în care ar trebui formulată informarea pentru utilizatori, plasarea etichetelor, proporționalitatea cerințelor, controlul editorial și dezvoltarea unei etichete europene uniforme.
Participanții au discutat și despre riscul de „oboseală” a utilizatorilor în fața etichetelor, despre posibile zone de siguranță juridică pentru actori care aplică regulile cu bună-credință și despre nevoia de coerență între AI Act, Digital Services Act și alte reguli europene aplicabile platformelor online.
Pe lângă reuniunile celor două grupuri de lucru, Comisia a organizat trei workshopuri suplimentare. Unul a analizat designul, plasarea și testarea etichetelor pentru deepfake-uri și texte generate de AI. Altul a vizat detaliile tehnice ale marcării conținutului, inclusiv metadate, watermarking public sau securizat și posibile alternative la watermarking. Un workshop comun a discutat felul în care marcajele citibile automat, datele de proveniență, etichetele vizibile și un posibil simbol european comun ar putea funcționa împreună.
Comisia afirmă că feedbackul primit în aceste reuniuni, alături de contribuțiile scrise suplimentare, va fi folosit pentru redactarea celui de-al treilea și ultim draft al codului.
AI Act stabilește obligații de transparență pentru furnizori și utilizatorii profesioniști ai anumitor sisteme AI. În cazul conținutului generat sau manipulat artificial, obiectivul este ca publicul să poată identifica mai ușor materialele sintetice, inclusiv deepfake-urile sau textele generate de AI folosite pentru informarea publicului pe teme de interes public. Codul de practică nu înlocuiește legea, dar, dacă va fi aprobat de Comisie, va putea fi folosit voluntar de companii pentru a demonstra conformarea cu obligațiile prevăzute de AI Act.
Etichetarea conținutului generat de inteligența artificială devine obligatorie
Publicat la 31.05.2026, 16:24:09
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
Muzeul viitorului în București. Muzeul de Știință și Inovație Digitală va aduce roboții și inteligența artificială în mijlocul orașului

Piețe financiare
Riscurile unei economii mondiale dependente de inteligența artificială: O corecție bursieră cu efecte globale

Piețe financiare
China a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari din excedentul comercial. Cum a devenit inteligența artificială un motor al exporturilor sale
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
