Comisia Europeană propune ca viitoarea PAC 2028-2034 să recompenseze mai direct fermierii pentru practici de mediu și climă, printr-un instrument unic care ar urma să înlocuiască actualele eco-scheme și angajamente de agromediu.

Pe scurt

1. Comisia a publicat un raport cu bune practici pentru proiectarea acțiunilor de agromediu și climă în perspectiva PAC post-2027.
2. Viitorul cadru propune un instrument unic, agri-environmental and climate actions, AECAs, care va reuni eco-schemele și angajamentele de agromediu și climă.
3. În anul bugetar 2025, aproximativ 28% din finanțarea publică totală din planurile strategice PAC a fost alocată eco-schemelor și angajamentelor de agromediu și climă.
4. Eco-schemele au acoperit peste 60% din suprafața agricolă a UE, adică 98,3 milioane de hectare, iar angajamentele de agromediu și climă au acoperit 12%, adică 19,6 milioane de hectare.
5. Comisia recomandă plăți mai atractive, măsuri mai bine țintite, scheme bazate pe rezultate, acțiuni colective și sisteme solide de monitorizare și control.

Comisia Europeană a publicat un raport care oferă statelor membre recomandări pentru proiectarea viitoarelor acțiuni de agromediu și climă în cadrul Politicii Agricole Comune după 2027. Documentul este destinat pregătirii planurilor PAC pentru perioada 2028-2034 și include recomandări concrete, pași practici și exemple privind modul în care statele membre pot construi măsuri eficiente, aplicabile și atractive pentru fermieri. Raportul se bazează pe evaluarea actualelor planuri strategice PAC pentru perioada 2023-2027. Comisia identifică elementele care au funcționat în practică, prezintă exemple din statele membre și propune aproximativ 20 de pași pentru proiectarea unor acțiuni de mediu și climă mai eficiente în următoarea perioadă de programare. Rezultatele actualei PAC arată rolul important al sprijinului pe suprafață pentru mediu și climă. În anul bugetar 2025, aproximativ 28% din finanțarea publică totală din planurile strategice PAC a fost alocată eco-schemelor și angajamentelor de agromediu și climă. Eco-schemele au fost aplicate pe peste 60% din suprafața agricolă a UE, respectiv 98,3 milioane de hectare. Angajamentele de agromediu și climă au acoperit 12% din terenurile agricole, respectiv 19,6 milioane de hectare. Comisia consideră că aceste rezultate confirmă disponibilitatea multor fermieri de a adopta practici și sisteme mai sustenabile, dacă sunt recompensați pentru eforturile depuse și pentru riscurile asumate. Pentru perioada de după 2027, sustenabilitatea de mediu rămâne o prioritate centrală a PAC. Comisia indică faptul că 43% din cheltuielile UE propuse în cadrul viitoarelor planuri naționale și regionale de parteneriat ar urma să contribuie la obiective de mediu și climă. Viitoarea PAC introduce un cadru mai simplu pentru acțiunile de mediu și climă. Eco-schemele actuale și angajamentele de agromediu și climă ar urma să fie reunite într-un singur instrument, numit agri-environmental and climate actions, AECAs. Noul cadru include și un sistem de „farm stewardship”, care combină practici de protecție și cerințe legale de management, sprijin pentru investiții verzi productive și neproductive, precum și instrumente complementare precum consilierea, inovarea, digitalizarea și proiectele de cooperare. O schimbare importantă privește logica plăților. Acțiunile de agromediu și climă ar urma să recompenseze fermierii pentru adoptarea unor practici benefice pentru mediu, depășind modelul anterior bazat strict pe compensarea costurilor suplimentare și a veniturilor pierdute. Plățile prin AECAs nu vor mai trebui să fie corelate în mod obligatoriu cu aceste costuri și venituri pierdute, ceea ce deschide posibilitatea recompensării serviciilor de mediu, cu respectarea regulilor „Green Box” ale Organizației Mondiale a Comerțului. Comisia consideră că această abordare poate face măsurile mai atractive, poate crește participarea fermierilor și poate sprijini mai bine tranziția către sisteme agricole sustenabile și reziliente. Raportul identifică șase factori considerați esențiali pentru eficiența viitoarelor acțiuni de agromediu și climă: practici clare și bine proiectate, plăți stimulative adecvate, participare puternică a fermierilor, măsuri adaptate nevoilor regionale și ale fermelor, scheme bazate pe rezultate, acțiuni colective la nivel de peisaj și sisteme robuste de monitorizare și control. Comisia recomandă promovarea unor practici benefice pentru toate tipurile de utilizare a terenului, inclusiv teren arabil, pajiști și culturi permanente. Măsurile ar trebui să permită fermierilor care doresc să își schimbe practicile să se îndrepte către modele mai sustenabile. Raportul recomandă și sprijinirea practicilor benefice deja aplicate de fermieri, atunci când acestea furnizează servicii de mediu și riscă să fie abandonate fără sprijin public. Printre exemple se află agricultura ecologică și managementul extensiv al pajiștilor. Comisia propune plăți atractive, adaptate eforturilor și riscurilor asumate de fermieri și calibrate la contextul teritorial. Raportul subliniază că nivelul plăților trebuie să contribuie și la venitul fermelor, nu doar să acopere costuri administrative sau tehnice. Documentul susține proiectarea unor „pachete” de acțiuni care reunesc mai multe practici și reduc impactul agriculturii asupra resurselor naturale și biodiversității. O variantă recomandată este schema la nivelul întregii ferme, bazată pe puncte, care permite fermierilor să aleagă mai multe practici și să fie stimulați să facă mai mult. Raportul menționează Olanda ca exemplu pentru o schemă de eco-schemă la nivelul întregii ferme. În 2024, schema olandeză a ajuns la aproape 35.000 de fermieri și 1,4 milioane de hectare, fiind prezentată ca un model flexibil, cu implicare ridicată a fermierilor. Franța este prezentată printr-o intervenție de tranziție a practicilor agricole, bazată pe obiective și pe o perioadă de cinci ani. Schema include căi de tranziție pentru reducerea utilizării produselor fitosanitare, îmbunătățirea bilanțului de carbon al fermei și creșterea autonomiei proteice a fermelor zootehnice. Comisia recomandă continuarea angajamentelor multianuale acolo unde impactul asupra mediului necesită timp, de exemplu pentru biodiversitate, rotația culturilor, managementul nutrienților sau stocarea carbonului. Angajamentele anuale pot fi potrivite pentru anumite practici care pot produce efecte încă din primul an și pot facilita participarea fermierilor. Raportul insistă asupra țintirii măsurilor în funcție de condițiile teritoriale, nevoile de mediu și caracteristicile fermelor. Instrumentele digitale pot ajuta la aplicarea unor intervenții mai bine adaptate spațial, inclusiv în zone cu eroziune, încărcare ridicată cu nitrați sau valoare ridicată pentru biodiversitate. Schemele bazate pe rezultate sunt prezentate ca o direcție importantă pentru viitoarea PAC. Acestea recompensează atingerea unor rezultate măsurabile, nu doar aplicarea unei practici, și oferă fermierilor mai multă libertate în alegerea modului de realizare a obiectivelor. Germania este menționată cu o eco-schemă orientată spre rezultate pentru managementul extensiv al pajiștilor permanente. Schema urmărește conservarea biodiversității prin dovada prezenței a cel puțin patru specii vegetale caracteristice pajiștilor bogate în specii, definite la nivel regional. Raportul indică și Irlanda prin schema ACRES, care combină plăți fixe și plăți bazate pe rezultate în intervenții de agromediu și cooperare. Participarea a ajuns la 46.000 de fermieri, peste nivelul inițial planificat de 30.000 de participanți. Acțiunile colective sunt recomandate pentru probleme care nu pot fi rezolvate eficient la nivelul unei singure ferme. Comisia le consideră relevante mai ales pentru conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice, calitatea apei și reziliența apei. Olanda este menționată cu o abordare colectivă multianuală pentru managementul agricol al naturii și peisajului. Schema se bazează pe 40 de colective certificate de fermieri și a fost aplicată în anul de cerere 2023 pe 102.154 de hectare. Raportul acordă un spațiu important monitorizării și controlului. Comisia cere ca angajamentele să fie clare, măsurabile și verificabile, iar statele membre să folosească tehnologii inovatoare pentru reducerea sarcinii administrative. Printre instrumentele menționate se află fotografiile geolocalizate, registrele digitale ale fermelor, monitorizarea prin satelit, verificările administrative încrucișate, inspecțiile la fața locului bazate pe risc și integrarea bazelor de date administrative. Polonia este prezentată cu o eco-schemă pentru retenția apei pe pajiști, verificată cu date satelitare Sentinel. Sprijinul este acordat pentru pajiștile permanente efectiv inundate sau acoperite cu apă, iar suprafețele sunt identificate ex post prin date satelitare. Franța, Spania și Estonia sunt menționate pentru angajamente verificate prin satelit, inclusiv rotația culturilor, acoperirea favorabilă polenizatorilor, protecția păsărilor de câmp și interdicțiile de cosire înaintea anumitor date. Raportul identifică mai multe priorități pentru perioada 2028-2034: adaptarea la schimbările climatice și reziliența apei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și stocarea carbonului, sănătatea solului, conservarea biodiversității și reducerea pesticidelor, agricultura ecologică, sănătatea și bunăstarea animalelor și calitatea apei prin managementul nutrienților. Agricultura este prezentată ca sector direct expus schimbărilor climatice. Comisia notează că agricultura este cel mai mare utilizator de apă din UE, reprezentând 28% din captarea apei și 51% din consumul de apă, cu valori de până la 80% în unele regiuni din sudul Europei. Raportul menționează că secetele costă aproximativ 9 miliarde de euro pe an, pe baza estimărilor pentru perioada 1981-2010, iar agricultura este sectorul cel mai afectat, cu 53% din pierderile totale provocate de secetă. Pentru reducerea emisiilor și stocarea carbonului, raportul arată că agricultura a generat aproape 12% din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE-27 în 2023. Principalele surse sunt metanul provenit din fermentația enterică a animalelor, oxidul de azot din soluri și gestionarea gunoiului de grajd. Comisia indică practici cu potențial de reducere a emisiilor și de creștere a stocării carbonului, precum gestionarea efectivelor de animale, rotația și diversificarea culturilor, reducerea fertilizanților sintetici, utilizarea culturilor secundare, menținerea acoperirii verzi, conversia terenului arabil în pajiști, protejarea pajiștilor și refacerea turbăriilor și zonelor umede. Sănătatea solului este prezentată ca element esențial pentru productivitatea agricolă, stocarea carbonului, reglarea apei și biodiversitate. Raportul citează estimarea conform căreia 60% din solurile UE nu sunt într-o stare sănătoasă, iar situația este mai dificilă pentru solurile agricole. România apare în raport ca exemplu pentru potențialul de protecție a solului. Documentul menționează că România conduce în estimarea îmbunătățirii conținutului organic al solului, cu o creștere anuală de 1,6%, și a azotului din sol, cu o creștere anuală de 4,8%, prin eco-schema privind practicile benefice pentru terenul arabil. Intervenția menționată pentru România include plantarea de arbori, culturi fixatoare de azot, diversificarea culturilor și lucrări reduse sau fără arătură, fiind planificată să ajungă la 29 de milioane de hectare. Pentru biodiversitate, raportul arată că terenurile agricole acoperă aproape 40% din teritoriul UE și găzduiesc biodiversitate importantă, dar Uniunea nu a reușit să oprească pierderea biodiversității asociate terenurilor agricole. Comisia subliniază rolul spațiilor neproductive și al elementelor de peisaj în agricultura europeană. Cea mai recentă estimare indică o acoperire de 5,6% a terenurilor agricole cu elemente de peisaj la nivelul UE, în timp ce Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030 stabilește obiectivul ca elementele de peisaj cu diversitate ridicată să acopere cel puțin 10% din terenurile agricole. Raportul menționează și reducerea pesticidelor ca prioritate. Toate statele membre au programat în planurile strategice PAC eco-scheme, sprijin pentru agricultura ecologică sau angajamente de agromediu și climă legate de reducerea utilizării pesticidelor sau de metode alternative de combatere a dăunătorilor și buruienilor. Agricultura ecologică este prezentată ca sistem de management agricol cu impact limitat asupra mediului și climei. În 2022, 17 milioane de hectare erau cultivate ecologic în UE, reprezentând 10,5% din suprafața agricolă utilizată. În anul financiar 2024, sprijinul pentru agricultura ecologică a fost acordat pentru aproape 6% din suprafața agricolă totală a UE, adică 9,5 milioane de hectare. Dintre acestea, 0,8% reprezentau conversia de la agricultura convențională la cea ecologică, iar 5,2% menținerea practicilor ecologice. Raportul arată că toate statele membre au planificat creșterea suprafețelor cultivate ecologic, dar dificultățile de piață, inflația și incertitudinea economică au încetinit conversia în unele țări. Pentru calitatea apei, Comisia indică necesitatea unui management mai eficient al nutrienților, reducerea pierderilor de azot și fosfor, utilizarea fertilizanților organici, agricultura de precizie, planurile de fertilizare și modernizarea echipamentelor agricole. În domeniul sănătății și bunăstării animalelor, raportul subliniază rolul PAC în susținerea standardelor mai ridicate decât cerințele minime. Finlanda este menționată pentru 21 de acțiuni țintite și sprijin pentru adăposturi mai prietenoase cu animalele și biosecuritate, de care beneficiază aproape 94% din unitățile vită mare. Italia este menționată pentru o eco-schemă de reducere a utilizării antimicrobienelor la rumegătoare și porci. Aproximativ 5,6 milioane de unități vită mare participă la schemă, aproape 60% din total. Raportul apare în pregătirea viitorului cadru al Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034, într-un moment în care agricultura europeană se confruntă simultan cu presiuni bugetare, climatice, de competitivitate și de acceptare socială. Comisia a prezentat în iulie 2025 propunerile legislative pentru PAC 2028-2034 și pentru planurile naționale și regionale de parteneriat. Viitorul cadru ar urma să ofere statelor membre mai multă flexibilitate în alegerea intervențiilor, dar și responsabilitatea de a demonstra că măsurile finanțate produc rezultate reale. Actuala PAC 2023-2027 a introdus eco-schemele și a consolidat arhitectura verde a politicii agricole. Raportul publicat de Comisie folosește experiența primilor ani de aplicare pentru a orienta următoarea perioadă de programare. Pentru statele membre, provocarea va fi să construiască măsuri suficient de simple pentru fermieri, suficient de atractive financiar pentru a genera participare și suficient de robuste pentru a fi monitorizate, controlate și evaluate.