Uniunea Europeană vrea ca inteligența artificială să devină o componentă a educației, dar fără ca tehnologia să înlocuiască gândirea critică și cunoștințele de bază. Consiliul UE a adoptat noi concluzii prin care solicită statelor membre să pregătească profesorii pentru utilizarea AI, să revizuiască metodele de evaluare și să extindă programele de recalificare pentru adulți. Documentul pune accent pe verificarea informațiilor generate de algoritmi, protejarea datelor personale și prevenirea inegalităților, însă nu impune introducerea unei materii obligatorii de inteligență artificială în toate școlile.
Profesorii trebuie pregătiți pentru utilizarea AI
Concluziile adoptate la 19 noiembrie 2026 pornesc de la constatarea că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale schimbă modul în care se învață, se predă și se evaluează. Miniștrii educației solicită statelor membre să adapteze programele de studiu și metodele de predare la noile tehnologii, ținând cont de vârsta și nevoile elevilor.
Una dintre principalele recomandări vizează pregătirea profesorilor, educatorilor și formatorilor. Competențele legate de inteligența artificială ar trebui incluse atât în formarea inițială a cadrelor didactice, cât și în programele de perfecționare profesională.
Profesorii trebuie să știe nu doar cum să folosească instrumentele AI, ci și cum să verifice informațiile generate, să identifice limitele tehnologiei și să evalueze dacă utilizarea acesteia aduce beneficii reale procesului educațional.
Elevii trebuie să învețe să verifice răspunsurile generate de AI
Consiliul UE consideră că alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale presupune mai mult decât capacitatea de a utiliza o aplicație sau de a formula instrucțiuni pentru un chatbot.
Elevii ar trebui să înțeleagă modul în care funcționează algoritmii, rolul datelor, limitele sistemelor și posibilele efecte sociale și de mediu ale tehnologiei. La fel de importantă este capacitatea de a identifica situațiile în care utilizarea AI nu este potrivită.
Documentul atrage atenția asupra riscului ca elevii să transfere către aplicațiile generative activități cognitive esențiale. Un eseu, o prezentare sau rezolvarea unui exercițiu realizate cu ajutorul AI nu demonstrează automat că elevul a înțeles materia.
În acest context, miniștrii cer revizuirea metodelor de evaluare, astfel încât profesorii să poată verifica mai bine cunoștințele și contribuția individuală a elevilor.
Reguli mai clare pentru examene și integritate academică
Instituțiile de învățământ sunt încurajate să stabilească politici clare privind utilizarea inteligenței artificiale în activitățile școlare și universitare.
Printre aspectele care trebuie luate în considerare se numără declararea utilizării instrumentelor AI, prevenirea plagiatului, respectarea drepturilor de autor, transparența și menținerea supravegherii umane.
Consiliul avertizează și asupra altor riscuri: dezinformarea, discriminarea algoritmică, dependența excesivă de tehnologie și pierderile de învățare. În același timp, AI poate contribui la personalizarea procesului educațional, adaptarea materialelor și sprijinirea profesorilor.
Nu se impune o materie obligatorie în toate școlile
Concluziile europene nu reprezintă o programă școlară obligatorie și identică pentru toate statele membre. Autoritățile naționale și regionale vor decide cum integrează competențele AI în disciplinele existente, în metodele de predare și în sistemele de evaluare.
Consiliul recomandă utilizarea unor instrumente europene deja disponibile, precum cadrul DigComp 3.0 pentru competențe digitale și cadrul comun de alfabetizare AI elaborat de Comisia Europeană și OCDE în iunie 2026.
Acesta din urmă identifică 19 competențe, grupate în patru domenii: interacțiunea cu AI, crearea cu ajutorul AI, gestionarea sistemelor și participarea la modelarea modului în care tehnologia este utilizată.
Recalificare pentru adulți și competențe cerute pe piața muncii
Recomandările nu se limitează la școli și universități. Consiliul UE solicită extinderea programelor de învățare pe tot parcursul vieții, astfel încât și adulții deja activi pe piața muncii să poată dobândi competențe relevante pentru economia digitală.
Sunt încurajate cursurile flexibile, programele de scurtă durată și microcertificările, care permit angajaților să se perfecționeze sau să se recalifice fără să fie nevoiți să urmeze un nou ciclu complet de studii.
Universitățile și furnizorii de formare profesională sunt încurajați să actualizeze oferta educațională în funcție de schimbările din profesii și de nevoile angajatorilor.
Protejarea datelor și evitarea inegalităților
Un alt principiu important este ca accesul la competențele AI să nu depindă de veniturile familiei, de localitatea în care trăiește elevul sau de accesul la echipamente digitale.
Consiliul cere o atenție specială pentru persoanele cu competențe digitale reduse și pentru barierele legate de vârstă, gen, dizabilitate, limbă sau statut socioeconomic.
În același timp, instituțiile de învățământ trebuie să acorde atenție protecției datelor personale. Informațiile despre elevi, rezultate școlare și nevoi educaționale nu pot fi introduse fără o analiză a modului în care sunt prelucrate și protejate de sistemele AI.
Deciziile educaționale trebuie să rămână sub control uman, iar tehnologia să fie utilizată în mod transparent și responsabil.
Ce înseamnă recomandările pentru România
Pentru România, aplicarea acestor orientări ar putea presupune actualizarea programelor școlare, dezvoltarea cursurilor de pregătire pentru profesori și extinderea ofertei de formare profesională pentru adulți.
Totuși, concluziile adoptate de Consiliul UE nu obligă autoritățile române să introducă o disciplină separată de inteligență artificială începând cu următorul an școlar și nici nu modifică automat examenele naționale.
Documentul reprezintă un cadru de orientare pentru politicile naționale și încurajează cooperarea între statele membre, Comisia Europeană, OCDE, UNESCO și Consiliul Europei. Mesajul central este că elevii și adulții trebuie să învețe să utilizeze AI în mod critic și sigur, fără să renunțe la capacitatea de a gândi, de a verifica și de a lua decizii în mod independent.