Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European a adoptat poziția sa privind reforma regulilor UE pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați ilegal pe teritoriul Uniunii, susținând introducerea unui „ordin european de returnare” care ar urma să fie recunoscut în întregul spațiu Schengen și aplicat de toate statele membre.

Pe scurt

1. Comisia LIBE a adoptat amendamentele sale la propunerea de reformă cu 41 de voturi pentru, 32 împotrivă și o abținere.
2. Deciziile de returnare ar urma să fie incluse într-un „ordin european de returnare” disponibil în întregul spațiu Schengen prin Sistemul de Informații Schengen.
3. Statele membre ar urma să recunoască și să execute deciziile de returnare emise de alte state UE până la 1 iulie 2027.
4. Migranții care nu cooperează sau prezintă risc de sustragere ar putea fi reținuți până la 24 de luni.
5. Regulamentul permite returnarea și către o țară terță care acceptă persoana în baza unui acord cu UE sau cu un stat membru.

Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European a adoptat poziția sa privind reforma procedurilor de returnare aplicabile resortisanților țărilor terțe aflați ilegal în Uniunea Europeană, stabilind mandatul Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul asupra viitorului regulament. Textul susținut de comisie prevede că orice cetățean al unei țări terțe aflat ilegal într-un stat membru trebuie să primească o decizie de returnare emisă de autoritățile naționale competente, decizie care impune obligația de a părăsi teritoriul statului membru respectiv. Aceste decizii ar urma să fie integrate într-un „ordin european de returnare” și introduse în Sistemul de Informații Schengen, astfel încât să fie vizibile și aplicabile în întregul spațiu Schengen. Conform textului, statele membre vor trebui să recunoască și să pună în executare deciziile de returnare și ordinele de îndepărtare emise de alte state UE până la 1 iulie 2027. În proiectul adoptat se precizează că persoanele vizate de o decizie de returnare trebuie să coopereze cu autoritățile, iar pentru pregătirea unei returnări „efective și la timp” acestea pot fi plasate în detenție. Măsura poate fi aplicată, de exemplu, atunci când persoana nu cooperează, prezintă risc de sustragere sau este considerată un risc de securitate. Durata detenției poate ajunge până la 24 de luni, iar motivele pentru aplicarea acesteia trebuie prevăzute în legislația națională și dispuse de autorități administrative sau judiciare. Textul menționează că detenția poate fi aplicată și minorilor neînsoțiți sau familiilor cu copii, dar numai ca măsură de ultimă instanță și pentru cea mai scurtă perioadă adecvată, ținând cont de interesul superior al copilului. Statele membre pot introduce și alternative la detenție, precum obligația de prezentare periodică la autorități, stabilirea unui loc de reședință obligatoriu, garanții financiare sau monitorizare electronică. În ceea ce privește destinația returnării, regulamentul prevede că persoana poate fi trimisă în țara de origine, în țara prin care a tranzitat spre Uniunea Europeană sau într-o țară terță sigură care acceptă persoana în baza unui acord încheiat cu UE sau cu un stat membru. Minorii neînsoțiți nu pot fi transferați pe baza unor astfel de acorduri. Textul introduce și posibilitatea emiterii unei interdicții de intrare în UE atunci când o persoană nu respectă decizia de returnare, face obiectul unei îndepărtări sau reprezintă un risc de securitate. Durata interdicției depinde de circumstanțele fiecărui caz și poate deveni permanentă atunci când persoana este considerată un risc pentru securitate. Eurodeputații au eliminat totodată o prevedere din propunerea inițială care ar fi obligat statele membre să introducă sisteme pentru detectarea migranților aflați ilegal pe teritoriul lor. Raportorul dosarului, eurodeputatul Malik Azmani, a declarat după vot că adoptarea poziției în comisie reprezintă un pas important înainte. El a spus că obiectivul său a fost „să obținem un regulament eficient și aplicabil într-un termen rezonabil” și că rezultatul votului „oferă baza pentru etapele următoare”, adăugând că Parlamentul „va merge acum înainte către negocierile în trilog”. De asemenea, textul susține introducerea unui mecanism independent de monitorizare pentru a verifica respectarea drepturilor fundamentale în timpul operațiunilor de îndepărtare. Votul din comisia LIBE stabilește poziția politică a Parlamentului European asupra reformei propuse de Comisie în martie 2025 privind politica UE de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii. Pentru a intra în negocieri interinstituționale, poziția trebuie confirmată de plenul Parlamentului European. Ulterior, vor începe negocierile cu Consiliul privind forma finală a regulamentului.