Companiile energetice, modernizate cu bani din eurobonduri

Primele estimări arată că modernizarea celor două entităţi energetice, ce vor fi înfiinţate până în ianuarie 2010, va costa până în trei miliarde de euro fiecare.

“În urma discuţiilor cu cele trei mari companii energetice străine prezente în ţara noastră, CEZ, E.ON şi Enel, Electrica nu va fi inclusă în programul de restructurare a sectorului energetic până cel puţin în 2013. Această măsură va fi luată pentru a li se da răgaz celor trei companii să îşi construiască propriile capacităţi de producţie a energiei electrice”, a afirmat Dan Gheorghiu, preşedintele-director general al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), la conferinţa care încheie dezbaterea publică pe tema restructurării sistemului energetic naţional. Astfel, cele două companii energetice vor include doar producători de electricitate din portofoliul statului şi furnizorul de cărbune Societatea Naţională a Lignitului. Potrivit ultimei variante de restructurare, prima companie energetică va include Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), şi trei sucursale ale Hidroelectrica - Vâlcea, Slatina şi Sibiu. În prima companie, echilibrul la nivelul preţului de producţie va fi asigurat de Nuclearelectrica, ale căror costuri de producţie sunt printre cele mai mici din sistem. Cea de-a doua companie va cuprinde Electrocentrale Bucureşti, CTE Deva şi CET Paroşeni (aparţinând Termoelectrica), Porţile de Fier şi restul sucursalelor Hidroelectrica (adică sucursalele Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa), Compania Naţională a Huilei (CNH). În acest caz, statul a decis să alăture producătorului cu cel mai mic preţ de producţie, Hidroelectrica, cele mai ineficiente centrale energetice, cele din portofoliul Termoelectrica.

Cele două mari companii ce vor rezulta în urma reorganizării sectorului energetic vor avea nevoie de investiţii de două-trei miliarde de euro fiecare, în următorii zece ani, estimează preşedintele-director general al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Dan Gheorghiu.

Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat că partea cea mai mare din banii necesari pentru investiţiile în modernizarea celor doi coloşi energetici va fi obţinută prin emiterea de eurobonduri de către Ministerul Finanţelor. “Tehnologia companiilor energetice de stat româneşti datează din anii ‘70 sau ‘80. Sunt necesare câteva miliarde de euro pentru a le aduce la standardele impuse de Uniunea Europeană”, a declarat Şerban.

Constantin Bălăşoiu, director general Complexul Energetic Craiova, a vorbit despre alte posibile surse de finanţare pentru aceste investiţii. “Fiecare companie va trebui să-şi valorifice sursele proprii de investiţii. Banii necesari vor putea fi obţinuţi atât prin listări la Bursă, în vederea majorării capitalului social, cât şi prin obţinerea de credite de la instituţiile financiare”, a declarat Bălăşoiu. Potrivit acestuia, cele două mari companii energetice vor avea o credibilitate mai mare în faţa băncilor şi vor putea obţine mai uşor credite.

Fără modernizare, unităţile vechi riscă închiderea

Bălăşoiu a adăugat că investiţiile în modernizare sunt obligatorii. “Fără aceste investiţii, va exista un mare deficit de energie pentru că vor ieşi din piaţă unităţile care nu sunt aliniate standardelor în UE. Dacă se va întâmpla acest lucru, ele vor fi înlocuite de grupuri energetice din afara ţării, iar dependenţa României de energia produsă în afara ţării se va mări. Realizarea celor două mari companii reprezintă ultimul tren, obligatoriu de prins pentru energia românească”, a declarat Bălăşoiu. Restructurarea sectorului energetic se va face prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în viitorul apropiat.

După înfiinţare, cele două companii vor avea o cotă de piaţă de 45, respectiv 40 la sută. În 2013, după ce companiile străine îşi vor crea propriile capacităţi de producţie în România şi după ce vor fi restructurate o mare parte din activele celor doi coloşi energetici, cotele de piaţă vor scădea la 34 respectiv 25 la sută. Potrivit lui Petru Lificiu, preşedintele ANRE, structura celor două mari companii este copiată după modelele folosite în UE.