Consiliul UE a convenit numirea lui Andrés Ritter ca nou procuror-șef european al Parchetului European, cu efect de la 1 noiembrie 2026, într-o succesiune care marchează prima schimbare de conducere la vârful EPPO de la înființarea instituției.

Pe scurt

1. Andrés Ritter va deveni noul procuror-șef european de la 1 noiembrie 2026.
2. Actualul mandat al Laurei Codruța Kövesi expiră la 30 octombrie 2026.
3. Ritter face parte deja din conducerea instituției, fiind procuror-șef european adjunct din 2020.
4. EPPO investighează și urmărește penal fraude, fapte de corupție și fraude transfrontaliere în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.
5. La sfârșitul lui 2025, EPPO avea 3.602 investigații active, cu un prejudiciu total estimat la peste 67,2 miliarde de euro pentru bugetele UE și naționale.

Consiliul a anunțat numirea lui Andrés Ritter ca nou procuror-șef european, cu începere de la 1 noiembrie 2026. Din punct de vedere jurnalistic, acesta este faptul central al dosarului, o schimbare de conducere la vârful unei instituții europene cu rol direct în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și în coordonarea urmăririi penale pentru marile fraude cu bani europeni. Numirea are și un al doilea unghi clar, cel al continuității instituționale. Andrés Ritter activează în serviciul de urmărire penală din Germania din 1995 și a condus mai multe parchete, iar din 2020 ocupă funcția de procuror-șef european adjunct. În termeni instituționali, Consiliul validează astfel o succesiune internă, din actuala conducere a EPPO, nu aduce un profil extern în fruntea instituției. Miza funcției este definită de rolul EPPO în arhitectura judiciară a Uniunii. Parchetul European este un organism independent al UE, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv fraudă, corupție și fraude transfrontaliere în materie de TVA de peste 10 milioane de euro. În acest context, funcția de procuror-șef european nu este una pur administrativă, ci una centrală pentru coordonarea unei structuri europene de urmărire penală cu impact direct asupra bugetului UE. Consiliul precizează că procurorul-șef european conduce EPPO, îi organizează activitatea și reprezintă instituția în contactele cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Mandatul este de șapte ani și nu poate fi reînnoit. Din această perspectivă, numirea lui Ritter deschide un nou ciclu de conducere pentru instituție, într-un moment în care EPPO gestionează un volum ridicat de dosare și un nivel foarte mare al prejudiciilor investigate. Dimensiunea financiară a activității EPPO este unul dintre cele mai puternice unghiuri ale știrii. Până la sfârșitul lui 2025, instituția avea 3.602 investigații active, pentru un prejudiciu total estimat la peste 67,2 miliarde de euro pentru bugetele UE și naționale. Acest indicator plasează schimbarea de conducere într-un context de presiune operațională ridicată și arată că succesiunea la vârful EPPO privește o instituție aflată deja în plină maturizare și expansiune a activității sale. Comunicatul fixează și calendarul politic al tranziției. Mandatul actualului procuror-șef european, Laura Codruța Kövesi, expiră la 30 octombrie 2026. Ea a fost numită în 2019 ca primul procuror-șef european din istoria instituției. În consecință, numirea lui Ritter nu înseamnă doar ocuparea unei funcții vacante, ci și închiderea primului mandat de conducere al EPPO și deschiderea celui de-al doilea. Din punct de vedere procedural, Consiliul precizează că procurorul-șef european este numit prin acord comun între Consiliu și Parlamentul European. După acordul de astăzi al Consiliului, numirea trebuie să fie confirmată și de Parlamentul European. Acesta este un element esențial pentru formularea exactă a știrii, deoarece procesul nu este încă închis complet la nivel instituțional. Tot în plan instituțional, Consiliul amintește că procurorii europeni, împreună cu procurorul-șef european, formează Colegiul EPPO, care supraveghează investigațiile și urmăririle penale. Consiliul numește câte un procuror european pentru fiecare dintre cele 24 de state membre participante. Acest detaliu arată că funcția de procuror-șef european este nodul central al unei structuri colegiale și multistatale, una dintre cele mai integrate forme de cooperare judiciară din UE. În prezent, 24 de state membre participă la EPPO, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. EPPO investighează și urmărește penal infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii în fața instanțelor competente din statele membre.