"Fiind suspendat PUZ-ul, Primăria Municipiului Bucureşti, în mod legal, nu are voie să exproprieze pe nimeni. Noi am vrut să prevenim începerea exproprierilor sau emiterea unor astfel de autorizaţii de construcţie de urgenţă. Practic, am blocat proiectul. Am cerut anularea lui şi este inexplicabil cum au putut să voteze în Consiliul General suma de 20 milioane de lei pentru continuarea lui. Pentru că ei nu au PUZ, fiind suspendat irevocabil, iar autorizaţia de construire anulată. Deci ei nu au niciun act pentru aceste lucrări şi totuşi au alocat 20 de milioane de lei, bani care nu sunt pentru nişte studii de specialitate, pentru avize sau expertize. Sunt bani pentru o lucrare. Pentru ca să aloci bani pentru alt PUZ, să refaci ce a zis instanţa că nu e bun, îţi trebuie de ordinul a sutelor de mii de lei, nu de ordinul a zeci de milioane de lei, că discutăm de 5 milioane de euro, iar ăştia sunt bani mulţi", a declarat avocatul grupului menţionat, Dumitru Dobre, la o întâlnire cu presa organizată la şantierul din Splaiul Independenţei.

 

El a spus că PUZ-ului îi lipsesc avizul de la Ministerul Culturii care trebuia dat pentru două monumente arheologice - Dealul Ciurel şi Militari Câmpul Boja.

 

În context, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, susţinător al campaniei grupului de iniţiativă menţionat, a spus că este împotriva acestui proiect, "care nu e în sprijinul cetăţenilor, dar mai ales pentru că este împotriva a tot ceea ce înseamnă principiul de trafic european. El nu face decât să încurajeze pe cine traversează, de la est la vest, să treacă prin Piaţa Unirii. Ceea ce înseamnă să aglomerezi sau chiar să blochezi traficul din Bucureşti în Piaţa Unirii".

 

Potrivit lui Nicuşor Dan, la motivele de nelegalitate pe care instanţa s-a pronunţat, ar mai fi de adăugat faptul că şoseaua urma să treacă peste nişte apeducte, ceea ce este interzis prin lege.

 

Într-o scrisoare deschisă adresată Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Grupul de iniţiativă "Oponenţă Proiect Străpungere-Ciurel-A1" şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul susţin că acest proiect este nociv din cauza faptului că aduce traficul de maşini în oraş în loc să îl fluidizeze şi să încurajeze ieşirea rapidă din Capitală către centură sau parcarea la marginea oraşului şi utilizarea transportului în comun, afectează mediul înconjurător şi sănătatea bucureştenilor şi pune în pericol alimentarea cu apă a Bucureştiului, prin faptul că drumul expres preconizat se va afla la mai puţin de zece metri de bazinele deschise ale uzinei de apă potabilă de la Roşu.

 

Conform aceluiaşi material, acest proiect nu este inclus în alternativa recomandată în "Master Plan de Transport în Bucureşti şi aria sa metropolitană" realizat de Japan International Cooperation Agency (JICA) în martie 2000, iar avizul Apa Nova SA pentru acest proiect este condiţionat de obţinerea de derogări de la legiuitor în privinţa legislaţiei care stabileşte regimul şi dimensiunile de protecţie sanitară.

 

În opinia semnatarilor scrisorii, soluţii la acest proiect ar fi penetraţia Giuleşti-Centură, penetraţia Preciziei - Centură, penetraţia Timişoara - Centură, extinderea Ghencea - Centură (proiect în lucru), transformarea străzii Liniei în bulevard şi locuri de parcare, pasaje pietonale pe bd. Iuliu Maniu, prelungirea metroului Preciziei către platformele comerciale Militari, cartierul de locuinţe şi birouri şi platforma comercială exterioară oraşului Militari - A1.

 

Potrivit aceleiaşi surse, în momentul de faţă PUZ-ul adoptat prin HCGMB 131 din 30.08.201 este suspendat definitiv prin hotărârea judecătorească din data de 26.04.2013 a Curţii de Apel Bucureşti care a respins recursul primarului general şi al CGMB la hotărârea Tribunalului Bucureşti de suspendare din data de 28.02.2013.

 

Ion Dedu, director al Direcţiei Transporturi din PMB, a spus că există o suspendare a aplicării acestui PUZ.

 

"Probabil că instanţa, pentru a nu aduce prejudicii acestor oameni (n.r. exproprieri), a decis să se suspende până când se va judeca practic pe fond procesul în cauză. Primăria Capitalei va continua să susţină acest proiect, cu toate documentele şi toate argumentele, pentru că este un proiect foarte util Bucureştiului, este poate cel mai important proiect pentru fluidizarea circulaţiei la periferia Bucureştiului. Este argumentat de master-planul de transport pe care Primăria Capitalei l-a realizat în anul 2008. Din toate analizele pe care le-am făcut, rezultă că este varianta optimă care afectează cel mai puţin atât proprietatea privată, cât şi celelalte elemente de infrastructură", a afirmat luni Dedu.

 

Dedu a mai precizat că această arteră este practic un element din infrastructura de legătură dintre cele trei autostrăzi A1-A2-A3, dar această conexiune va fi realizată prin această penetraţie A1, prin viitorul inel median, cât mai departe de centrul oraşului.