Construcţia gazoductului dintre Rusia şi Germania ar putea fi amânată, însă nu oprită

Statele cu ieşire la Marea Baltică au păreri diferite în legătură cu gazoductul de peste 1.200 kilometri, care va costa cel puţin 5 miliarde euro (7,3 miliarde dolari), şi care va transporta 55 miliarde metri cubi de gaz pe an, din Rusia direct către Germania.

Compania Gazprom, ce deţine monopolul gazelor naturale ruseşti, vrea să diversifice rutele de export, care în prezent trec prin Ucraina, Polonia şi Belarus, în timp ce Germania vrea să îşi acopere cererea din ce în ce mai mare de gaze naturale.

Statele baltice şi Polonia se tem că această conductă va mări influenţa Rusiei, în timp ce Suedia se arată îngrijorată de impactul ecologic şi de efectul de agitare a sedimentelor.

Finlanda şi Danemarca sunt mai puţin îngrijorate de proiect.

"Proiectul va fi întârziat, preţul va fi mai mare, însă cred că va fi construit", a declarat directorul programului rus din cadrul Institutului Finlandez pentru Relaţii Internaţionale, Arkady Mosher.

Şeful departamentului pentru securitate internaţională din cadrul consiliului german pentru relaţii internaţionale, Frank Umbach, se arată sceptic în legătură cu necesitatea construirii conductei şi consideră, de asemenea, că planul va fi definitivat, în ciuda amânărilor.

"Potrivit termenului iniţial, conducta urma să fie operaţională în 2010, însă acest plan a devenit nerealistic", a spus acesta. Costurile ar putea fi majorate la 8-10 miliarde euro, a adăugat Umbach.

Gazprom deţine 51% din compania care se ocupă de construcţie, Nord Stream. Partenerii germani E.ON şi BASF deţin câte un pachet de 20%, iar operatorul olandez Gasunie, cel mai recent partener, deţine 9%.

Urmează să fie construite două ramificaţii. Prima va avea o capacitate de 27,5 miliarde metri cubi şi va deveni operaţională în 2010, iar cea de-a doua, cu aceeaşi capacitate, în 2012.

Polonia, Lituania şi Esonia sunt îngrijorate că dacă ar permite companiei Gazprom să evite rutele curente către Europa, prin Belarus, Polonia şi Ucraina, vor deveni vulnerabile la presiunile politice exercitate de Moscova.

Principala îngrijorare este că Rusia ar putea să-şi impună deciziile în statele vecine sau să le oprească alimentarea cu gaz, din moment ce nu se va mai baza atât de mult pe conductele ce le tranzitează, pentru a exporta gaze naturale în vestul europei.

Ele atrag atenţia asupra disputelor legate de preţul energiei cu Belarus şi Ucraina, ca un semn al presiunilor cu care s-ar putea confrunta.

Sursa: NewsIn