Pui la fiert cat mai multe bucati, daca esti grabit, nu te sfii sa folosesti oala sub presiune, oricum trebuie sa-l fierbi bine pana la macerare. Poti sa mai pui la fiert si niste morcov, care este bun si datorita dulcetii sale, dar calitatea principala a lui este ca nu altereaza culoarea care, atentie, trebuie sa fie de aur topit in farfurie. Putin cartof nu-i rau sa mai pui, dar grija mare la cantitate, din acelasi mo
tiv. Apoi mai fierbi putin compozitia asta, gata macerata de la prima fierbere, in lapte gras. Atentie, nu pune laptele rece peste compozitia fierbinte. Incalzeste-l bine si adauga-l putin cate putin, ca sa nu-l branzesti, si amesteca bine in timp ce-l torni. Si asta la foc mic. Dupa ce ai omogenizat compozitia, astepti pana spuma incepe sa se ridice si, asa fierbinte, il bagi la mixer sau blender, polonic dupa polonic, pana se face o crema pufoasa de culoarea aurului topit, cum ziceam…
Daca nu trebuie sa o servesti imediat, o pui la rece si, cu putin timp inainte de a o plasa in farfurie, incalzesti bine crema si adaugi o cana de smantana peste, dai putin in clocot, potrivesti sarea, dupa care o pui in farfurie. Un cruton ca o punte, lung si condimentat, va echilibra aspectul, iar acum vine smecheria care ii va da gustul final. Samanta de bostan pe care o spargi la masea, curatata de coaja, prajita putin si sfaramata ca un piper mare, se presara peste crema. Mai cumperi niste ulei de dovleac presat la rece, verzuliu la culoare, cu care vei da contrastul, si gustul simplitatii te va fermeca. O sa ma tii minte.
Acum, daca tot ti-am vandut pontul culorii, respecti reteta asta doar daca vrei culoarea pe care o vezi si in poza. Daca nu, lasa-te purtat de imaginatie si mai pune ce leguma crezi tu ca va merge cu dovleacul: ciuperca, spanac, pastarnac sau ceapa rosie. Lasa-ti imaginatia sa zburde si nu te supara de vei suna la un fast food dupa mancare, in cazul in care vei fi nevoit sa arunci inventia ta. Dar, daca nu vei incerca niciodata, nu vei progresa deloc.
