Este exagerat sa vorbim despre o noua hegemonie germana in Europa de Sud-Est. Acuzatia de balcanizare - fragmentare si dominatie - a aparut ca reactie la presiunile Germaniei si Austriei asupra UE, in 1991, de a recunoaste desprinderea Sloveniei si Croatiei de fosta Republica Federala Socialista Iugoslava, ca si in urma schimbarilor de politica externa si de securitate, pentru a permite participarea la operatiunile militare din regiune. De fapt, Germania ramane fidela multilateralismului in politica sa externa si de securitate, ca si institutiilor suprastatale si politicilor Uniunii Europene.
Nu se poate nega, totusi, ca, in acest cadru, actorii politici si economici germani au avut scopuri strategice clare, implicand comertul, investitiile si securitatea energetica. O treime din forta de munca din Germania este dependenta de exporturi, iar aproape doua treimi lucreaza in sectoare-cheie, care se bazeaza pe vanzari externe si comert intre firme. Procesul de modernizare si valoarea geostrategica au facut din statele balcanice aflate in tranzitie o tinta pentru comert si investitii.
Germania, impreuna cu Italia si Grecia, este unul dintre principalii parteneri comerciali din UE pentru Balcanii de Vest, desi procentul de importuri regionale nu este atat de mare ca in cazul tarilor din Grupul de la Visegrad. Totusi, actualul proces de modernizare industriala din regiune ar putea duce la cresterea exporturilor germane de echipamente si alte bunuri legate de investitii.
Comertul cu regiunea s-a normalizat recent, dupa haosul economic provocat de secesiuni si violente interetnice si distrugerea infrastructurii de transport in urma razboiului. Liberalizarea productiei si distributiei, in primul rand privatizarea principalelor obiective economice, mai intai in Croatia si apoi in Serbia, Muntenegru si Macedonia, au dus la cresterea masiva a schimburilor comerciale si a Produsului Intern Brut (PIB) in toate tarile din regiune. Atingand 7,86 miliarde euro, investitiile straine directe din 2006 in Balcanii de Vest au o valoare mai mult decat dubla fata de nivelul din 2005 (3,81 miliarde euro).
Cresterea a fost mai vizibila in cele doua tari mari din regiune, Croatia si Serbia. Suma este echivalenta cu 58% din cresterea investitiilor straine directe in cele doua tari care au aderat la UE in 2007, Romania si Bulgaria, care au beneficiat de investitii straine in valoare de 13,2 miliarde euro in 2006. In Rusia, Belarus, Ucraina si Moldova, investitiile straine directe au crescut anul trecut cu 63%, la 27,6 miliarde euro.
Ponderea Germaniei in investitiile straine din regiune este solida, dar nu spectaculoasa, avand procente semnificative doar in Serbia si Croatia. Totusi, datele pot fi inselatoare, pentru ca investitiile din Olanda si Cipru sunt formate, in mare masura, din capital rusesc reciclat. Ponderea Germaniei pare mai mica, pentru ca unele investitii sunt facute prin intermediul unor firme asociate din Ungaria, Austria sau alte tari.
Vizibilitatea mare a investitiilor ungare in Croatia, Macedonia si Muntenegru este data in mare parte de cumpararea pachetelor majoritare din companiile de telecom ale acestor tari de catre grupul ungar Matav. Acesta este insa detinut de Deutsche Telekom.
In cazul bancilor, 80% din capitalul bancar se afla in mainile investitorilor straini, in general banci din vestul Europei. Cea mai mare banca din Croatia, Zagrebacka Banka, este activa in fuziunile si achizitiile din regiune, ca subsidiara a Allianz si UniCredit. Bank Austria este si ea parte a UniCredit Group si este responsabila cu holdingurile din Europa Centrala si de Est, in afara de Polonia. Investitiile facute de Bank Austria apar in statistici ca investitii austriece si nu germane.
In ceea ce priveste securitatea energetica, statul german a fost activ in sprijinul acordat comertului si investitiilor in Balcanii de Vest, prin departamente economice puternice la ambasadele din regiune, sprijin acordat camerelor bilaterale de comert si granturi generoase pentru infrastructura si alte proiecte in regiune. Ca una dintre tarile cu cele mai mari contributii la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Berlinul a sprijinit si proiecte energetice care implica petrol rusesc si caspic, pentru care stabilitatea regionala este o conditie-cheie.
Relatia economica a Germaniei cu tarile din fosta Iugoslavie este in crestere, dar nu a ajuns inca la nivelul relatiei cu economiile mai mature din centrul Europei. Regimurile fiscale cu cota unica in tarile Balcanilor de Vest arata ca economiile acestora sunt inca slabe, iar dezvoltarea lor ar putea ramane sub parametri, din cauza marjei mici de manevra pe plan fiscal.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.