Startul crizei financiare din presa internaţională a fost dat de jurnaliştii francezi. Luna ianuarie începea pentru publicaţia Le Monde cu demisia blocului director pe fondul unor grave probleme financiare. 2008 debuta la fel de prost şi pentru cotidianul conservator Le Figaro care pregătea concedierea a peste 100 de jurnalişti, inclusiv întreg departamentul de sport.
Publicaţia, cu o tradiţie de două secole, lua această măsură din cauza deficitului de 6 milioane de euro cu care Le Figaro intra în noul an.
Semnele crizei au început să se facă simţite în tot mai multe redacţii pe măsură ce veşti tot mai proaste veneau din piaţa financiară globală. La sfârşitul lunii noiembrie Agenţia de presă americană Associated Press anunţa că intenţionează să scadă numărul de angajaţi cu 10% în 2009. AP are una dintre cele mai mari echipe de jurnalişti, numărând peste 3.700 de angajaţi în toată lumea, dintre care 3.000 numai în SUA. În contextul crizei economice, AP a trecut şi la revizuirea rate card-urilor pentru publicitate, în sensul reducerii preţurilor pentru publicaţiile membre.
Trei zile mai târziu grupul elveţian de presa Ringier a luat decizia să oprească apariţia publicaţiei gratuite "24 ore", difuzata la Praga. După trei ani de existenţă, revista nu mai nu a mai fost publicată începând cu luna decembrie.
Luna cadourilor a început cu probleme şi pentru jurnaliştii de la Financial Times. Publicaţia a hotărât să îngheţe salariile angajaţilor şi să vândă acţiuni, ca urmare a crizei financiare ce afectează clienţii şi advertiser-ii săi. Cel mai cunoscut cotidian financiar din lume, a precizat că această decizie va fi revizuită, cel mai devreme, în a doua jumătate a anului viitor.
Spiritul sărbătorilor nu va mai fi acelaşi nici în rândul salariaţilor de la MTV. Aproximativ 300 de angajaţi ai reţelei de televiziune au fost concediaţi, în timp ce studiourile Paramount ar fi dat afară 100 de oameni, ca urmare a unor pierderi estimate la 40 de milioane de dolari, potrivit presei britanice.
Mai prevăzătoare compania media Tribune nu a luat încă decizii drastice. Grupul din care fac parte publicaţiile Los Angeles Times şi Chicago Tribune a apelat la consilieri financiari specilizaţi în legea falimentului pentru a putea face faţă situaţiei dificile în care se află.
Potrivit presei internaţionale, veniturile trustului deţinut de investitorul miliardar Samuel Zell, au fost mai reduse în ultima perioadă din cauza încasarilor mai slabe din publicitate, dar şi a reducerii vânzărilor de ziare.
In aceeaşi zi New York Times a anunţat că va împrumuta 225 de milioane de dolari prin ipotecarea noului sediu din Manhattan. Publicaţia încearcă astfel să contracareze criza de lichidităţi provocată de blocarea pieţei creditului şi de reducerea profiturilor. In prezent, New York Times are două credite in derulare, fiecare avand un plafon de 400 de milioane de dolari. Unul dintre cele doua credite va expira în luna mai a anului viitor.
Decizia vine după ce, în noiembrie, compania a decis reducerea dividendelor cu aproape 75% şi a adoptat un plan de micşorare a cheltuielilor şi reevaluare a activelor.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.