Pentru prima data dupa 1990, educatia primeste, conform bugetului pentru 2008, 6% din PIB. La mijlocul lunii decembrie 2007, ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, a lansat in dezbatere publica un nou pachet de legi privind invatamantul, pachet care va intra in dezbatere parlamentara in luna februarie.
Vor fi suficiente aceste masuri pentru a remedia inadecvarea sistemului de invatamant la nevoile pietei fortei de munca? Potrivit Eurostat, tara noastra inregistreaza si cel mai mic numar de angajati care presteaza munca intelectuala, 36%, departe de media UE - 62,5%. Specialistii romani care nu presteaza o munca manuala (21,7% din populatia activa) sunt mult mai putini decat cei din Ungaria - 34,5%, Cehia - 39,5%, Polonia - 32,5% sau Bulgaria - 28%.
Performantele obtinute de elevii din Romania la principalele evaluari internationale (PISA, TIMSS si PIRLS) se afla mult sub media internationala, fiind semnificativ mai slabe decat cele ale elevilor din tarile vecine, recent intrate in UE.
“Aceste performante ne arata ca trebuie sa punem capat iluziei ca avem un sistem performant, invocand reusitele la olimpiadele internationale. Rezultatele olimpicilor nostri sunt prea putin relevante pentru sistem: ele reflecta excelenta lor personala si a catorva profesori care ii pregatesc, nicidecum starea sistemului”, spune Mircea Miclea, presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Educatiei. Potrivit acestuia, Romania nu are, in momentul de fata, un registru national al calificarilor pentru invatamantul superior. Aceasta face ca universitatile sa ofere multe specializari care nu se finalizeaza intr‑o calificare relevanta pentru piata muncii. In cadrul UE, exista un Index European al Calificarilor (EQF), care defineste calificarile in termeni de rezultate ale invatarii, pe baza caruia se pot elabora structurile nationale de calificari.
“Nu exista studii referitoare la necesitatile pietei muncii de care Ministerul Educatiei sa tina cont in stabilirea grilelor de scolarizare. Exista zone unde este un deficit evident, cum ar fi constructiile sau ingineria, dar unde «productia» de specialisti este foarte mica. In schimb, avem un excedent de absolventi pe profilele drept, stiinte economice, litere sau jurnalism”, explica Miclea.
Potrivit Fondului ONU pentru populatie, UNFPA, declinul demografic din Romania va afecta in urmatorii ani atat sistemul educational romanesc, cat si piata muncii. Numarul absolventilor de liceu scade vertiginos - in 2008 vor fi cu aproape 30.000 mai putini decat in 2007, iar pana in 2010 vom pierde nu mai putin de 120.000 de tineri care puteau sa ocupe locurile de munca sau bancile universitatilor. Ministerul Educatiei a prevazut pentru anul universitar 2007/2008 sa scada numarul de locuri alocate universitatilor cu 8%, de la 62.000 la 57.000. Din analizele statistice rezulta ca, daca se mentin actualele tendinte demografice, in 2013 vom avea cu 20% mai putini elevi decat in 2005, iar in 2025 - cu 40% mai putini.
“Efectele care se vad acum la nivel preuniversitar (inchiderea multor scoli, in special din zonele rurale; disponibilizarea cadrelor didactice) se vor translata incepand din 2008 in invatamantul universitar: odata cu scaderea numarului de studenti, unele universitati vor trebui sa inchida sectii sau sa isi reformeze sistemul”, se arata intr-un raport al UNFPA.
Sistemul de educatie romanesc este denumit intr-un raport al Societatii Academice Romane (SAR) “Fabrica autohtona de mediocritate”. Potrivit acestuia, universitatea romaneasca livreaza, in principal, diplome, si nu cunostinte necesare pietei de munca.
“Angajatorii nu se plang doar de lipsa abilitatilor tehnice, ci chiar de absenta unor chestiuni elementare, cunostinte generale - cum sa scrii o scrisoare sau sa folosesti computerul”, spune Suzana Dobre, director executiv in cadrul SAR. Potrivit acesteia, un domeniu de activitate unde, in mod evident, nu exista o concordanta intre sistemul educational si nevoile angajatorilor il constituie constructiile - atat la nivelul inginerilor, cat si a personalului calificat.
“Scoala romaneasca poate oferi un nivel de performanta doar cu conditia ca programele sa includa o treime de aplicatii practice si doua treimi de pregatire teoretica”, este de parere Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii.
Potrivit Suzanei Dobre, solutia nu consta intr-o politica generala sau alta, ci in descentralizare. Modelul pe care aceasta il propune este cel din tarile scandinave, unde lucrurile functioneaza foarte bine.
“Ar trebui ca decizia cu privire la cifra de scolarizare sa fie luata la nivel regional de catre comitete alcatuite din autoritati publice, angajatori, sindicate si agentii de ocupare. Discutia ar trebui purtata sectorial - in IT, lucrurile incep sa functioneze, datorita colaborarii dintre angajatori si universitati”, explica Dobre. Cu toate acestea, facultatile din Romania de profil IT, Electronica si Telecomunicatii, produc anual aproximativ 5.000 de absolventi, comparativ cu India, unde numarul lor este de 750.000, iar cererea este cel putin dubla pe piata locala.
“O solutie pentru rezolvarea deficitului ar fi adaptarea sistemului de invatamant la realitatile pietei. Din pacate, exista un mare dezacord intre numarul de absolventi, nivelul de pregatire al acestora si nevoile pietei. Industria IT este foarte dinamica, dar programa de invatamant nu tine pasul cu aceasta”, explica Valentin Tomsa, director general al SAP Romania. Potrivit acestuia, pana in 2010 va creste numarul de contracte, dar capacitatea de a forma noi specialisti este destul de limitata. Una dintre solutii ar fi crearea de aliante intre universitati si companiile private, care sa impartaseasca din experienta lor si sa educe viitori absolventi.
“Sistemul de educatie din Romania reuseste cu greu sa tina pasul cu ritmul de dezvoltare si de crestere al nevoilor pietei locale a muncii. Acest lucru este generat de numarul mare de companii care cauta personal, precum si de aparitia continua de noi tehnologii pe piata, pentru care nivelul de pregatire este mai redus”, considera Anca Georgescu, directorul de resurse umane din Romtelecom. Potrivit lui Adrian Stanciu, managing partner al companiei de training Ascendis, facultatile ofera foarte putin din ceea ce se cere pe piata muncii.
“Situatia in facultatile tehnice nu este atat de grava, mai grava este in cele economice, din care absolventii ies fara abilitati practice. Pana ajung sa aiba aceste abilitati, dureaza si necesita costuri din partea companiilor”, explica Stanciu. Acesta este de parere ca universitatile ar trebui sa tina companiile cat mai aproape, pentru a influenta deciziile de cariera ale studentilor si pentru a clarifica cerintele existente pe piata muncii.
“O alta solutie ar fi crearea universitatilor corporatiste. E o solutie realizabila in urmatorii trei ani, dar nu poate inlocui sistemul universitar”, spune directorul Ascendis. Unul dintre exemplele recente il constituie ArcelorMittal Galati, care a investit peste 500.000 de euro intr-un centru de instruire pentru angajati, realizat in colaborare cu Universitatea “Dunarea de Jos”. Centrul destinat tuturor salariatilor din metalurgie organizeaza 60 de cursuri de calificare, avand peste 40 de instructori autorizati de Consiliul National de Formare Profesionala. “Pentru nevoile pietei de business din Romania, scoala romaneasca nu ofera nici macar elementele de baza, deoarece in facultate nu exista niciun segment despre invatarea efectiva a businessului”, arata si Dan Berteanu, general manager al grupului de training United Business Development. Potrivit acestuia, pregatirea la locul de munca ii costa pe angajatori mii de euro per anagajat, in functie de organizatie. Trainingul juniorilor se face in trei parti - se invata elementele tehnice in cadrul companiei, apoi se trece la dezvoltarea de soft skills si, in cele din urma, se face training in profunzime cu companii specializate.
Cat ii costa pe angajatori criza din educatia romaneasca? Companiile romanesti cheltuiesc in medie 125 de euro anual pentru trainingul fiecarui angajat, potrivit studiului Romanian HR Profile 2007, realizat de catre Business-Edu in colaborare cu Corporate Dynamics. Sub 10% dintre firmele locale investesc peste 200 de euro anual per angajat. Daca tinem cont de faptul ca sunt peste 3,5 milioane de angajati in sectorul privat din Romania, costurile totale cu trainingul costa companiile in jur de 300 milioane de euro anual.
Directorii de resurse umane din Romania considera calificarea la locul de munca ca fiind cea mai eficienta metoda de invatare. Cu alte cuvinte, increderea managerilor de HR in eficienta programelor de training este relativ redusa - doar 22% dintre ei cred ca trainingul este cea mai buna metoda de invatare.
‘Exista zone unde este un deficit evident, cum ar fi constructiile sau ingineria, dar unde «productia» de specialisti este foarte mica. In schimb, avem un excedent de absolventi pe profilele drept, stiinte economice, litere sau jurnalism. Mircea Miclea presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Educatiei
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
