Criza financiară, pe agenda trilateralei România-Grecia-Bulgaria, vineri, la Bucureşti

Partea română va sublinia necesitatea coordonării şi intensificării cooperării între cele trei state pentru găsirea unor soluţii comune pentru limitarea efectelor crizei economice internaţionale, arată un comunicat MAE.

Delegaţia României va fi condusă de ministrul de externe Teodor Baconschi, iar Bulgaria şi Grecia vor fi reprezentate de şeful diplomaţiei de la Sofia, Nikolai Mladenov, respectiv ministrul supleant elen al afacerilor externe, Dimitris Droutsas.

După izbucnirea crizei din Grecia, unii analişti estimau că există un risc mare de "contaminare" al unor economii deja fragilizate precum cea a României şi Bulgariei, unde companiile greceşti sunt bine reprezentate. Băncile elene controlează circa 15% din piaţa bancară românească, faţă de 28% în Bulgaria. Capital Economics estima în aprilie că Bulgaria, România şi Ungaria sunt ţările europene ale căror pieţe financiare au cea mai mare expunere la criza din Grecia.

La începutul lunii martie, ministrul Teodor Baconschi a mers într-o vizită oficială Grecia, unde a avut o întrevedere cu premierul şi ministrul de externe, Georgios Papandreou, şi convorbiri cu ministrul supleant al afacerilor externe, Dimitris Droutsas. Cu această ocazie, Baconschi, a transmis "un mesaj de susţinere politică pentru eforturile Greciei de redresare economică", subliniind încrederea în reuşita măsurilor asumate de Guvernul elen prin Planul de Stabilitate şi Dezvoltare.

Potrivit MAE, agenda convorbirilor din cadrul trilateralei de vineri va mai cuprinde subiecte de interes comun pentru cele trei state, printre care perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, cooperarea în regiunea extinsă a Mării Negre în contextul Sinergiei Mării Negre, elemente de actualitate de pe agenda europeană.

Şeful diplomaţiei române va reitera disponibilitatea ţării noastre de a sprijini, în continuare, statele din Balcanii de Vest, în vederea implementării standardelor europene şi va sublinia necesitatea efectuării de către cele trei state a unor demersuri comune, inclusiv la Bruxelles, astfel încât procesul de extindere să nu fie încetinit.

Cei trei miniştri vor aborda necesitatea promovării de proiecte concrete în cadrul Sinergiei Mării Negre şi vor examina posibile acţiuni comune pentru intensificarea cooperării regionale în zona extinsă a Mării Negre, adaugă comunicatul Ministerului de Externe.

În decembrie 2007, înainte cu câteva săptămâni de declararea independenţei Kosovo, a avut loc o trilaterală Grecia-România-Bulgaria la Atena. Ministrul român de externe de atunci, Adrian Cioroianu, s-a întâlnit cu omologii săi din Grecia şi Bulgaria, cu care a discutat despre Kosovo, aderarea la UE a ţărilor din Balcanii de Vest şi despre cooperare regională.

Iulian Chifu, director al Istitutului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning (România), consideră că "trilaterala este un instrument util, aducând o plusvaloare de înţelepciune în modul de a vedea lucrurile".

În iunie 2008, fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko spunea că vrea să relanseze un dialog trilateral Kiev-Chişinău-Bucureşti. "Ucraina este pregătită să reia reuniunile trilateralei România - Ucraina - Republica Moldova, întrucât este un format folositor, care trebuie exploatat", declara pentru NewsIn şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markian Kulik. Perspectiva s-a îndepărtat însă, odată cu evenimentele postelectorale din Republica Moldova din aprilie 2009, care au determinat şi o criză în relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău.

Trilaterala România-Ucraina-R.Moldova a fost înfiinţată în 1997, când ministru de externe era Adrian Severin, dar acest format nu a fost folosit în mod coerent şi nu a reuşi să îşi materializeze obiectivele. Din 1997 a mai avut loc o singură întâlnire trilaterală la nivel de şefi de stat, în 1998. Principalul obiectiv al acestei trilaterale era asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate şi încurajarea relaţiilor economice.

În aprilie 2009, după o întâlnire cu omologul său de la Budapesta, Peter Balasz, fostul şef al diplomaţiei Cristian Diaconescu vorbea despre interesul comun pentru o reuniune trilaterală România-Ungaria-Serbia la nivelul miniştrilor afacerilor externe. Iniţiativa s-a concretizat în iulie anul trecut, la Timişoara, când a avut loc cea de a patra reuniune ministerială în format trilateral România–Serbia-Ungaria, unde s-a discutat despre proiecte regionale.

O altă trilaterală, România-Serbia-Italia, a avut loc în iunie 2009 la Belgrad. Ideea lansării trilateralei România-Serbia-Italia aparţine României, cu prilejul summitului şefilor de guvern din Iniţiativa Central-Europeană (ICI), de la Skopje, în noiembrie 2002. În perioada 2003-2008 au avut loc mai multe runde de consultări pe linia cooperării în format trilateral între aceste state.

După un consiliu consultativ al MAE, în 2008, fostul preşedinte Emil Constantinescu critica în termeni duri politica externă a României, arătând că ţara noastră este izolată pe plan internaţional mai ales din lipsa de capacitate a demnitarilor români de a stabili relaţii personale cu omologii lor străini. "După cum ştiţi, alături de ministrul de externe Pleşu şi Severin am creat un sistem de trilaterale în jurul României care erau informale şi care oferau un prilej pentru a se discuta la vârf problemele de interes naţional. Acestea depind de o anumită chimie a şefului statului şi a ministrului de externe de a realiza anumite relaţii personale, iar acest lucru s-a pierdut. Trebuie să spunem foarte clar că mai ales în ultimii trei ani acest lcuru s-a pierdut", constata Constantinescu.