Criza începe să readucă medicii în ţară

“Migraţia medicilor a început să semene mai mult cu o maree, aceştia pleacă la stagii scurte şi se reîntoc aici”, a declarat pentru Business Standard Sergiu Neguţ, director executiv CMU, unul dintre cei mai importanţi furnizori privaţi de servicii medicale. “Observăm o scădere a mobilităţii forţei de muncă; au aceleaşi condiţii să plece în afară ca şi acum doi ani, dar e perioadă de criză, iar ecartul dintre veniturile de acolo şi cele de aici s-a diminuat. Există o pătură interesantă de medici româno-francezi care pendulează - merg acolo pe stagii de şase luni, dar se întorc, nu sunt hotărâţi ce să facă”, punctează Neguţ.

Fenomenul a fost sesizat şi de alţi furnizori privaţi din piaţa locală de servicii medicale. “Au început să apară aplicaţii din partea celor care au lucrat în străinătate. Am şi angajat o asistentă care a lucrat afară la un cămin de bătrâni. După mine, începe să fie destul de atrăgător să rămâi în România, care va deveni o piaţă foarte importantă, în condiţiile dezvoltării sectorului privat”, spune Robert Şerban, director general Gral Medical.

Criza economică afectează şi bugetele instituţiilor de sănătate din străinătate. “Sănătatea e consumatoare de resurse bugetare şi în străinătate, în statele de destinaţie ale medicilor români, şi în condiţii de criză se umblă la eficientizare, iar primii plecaţi sunt cei străini”, explică Robert Şerban. Acesta precizează că, pe zona de studii medii, fenomenul de recul este şi mai pregnant decât pe zona medicilor.

Mişcarea este susţinută şi de diminuarea ecartului între veniturile care pot fi obţinute în străinătate şi cele din ţară. “Convergenţa veniturilor se referă la un anumit spaţiu de competenţă care poate fi valorizat şi în Occident. Suntem deja într-o oarecare zonă de convergenţă pentru că vorbim nu de un raport de 1:10, ci de 1:3, care e ok, ţinând cont şi de puterea de cumpărare”, punctează Neguţ.

Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, spune că, deocamdată, nu a sesizat un astfel de fenomen, cel puţin nu la nivelul medicilor, şi că oportunităţile pentru medicii români de a găsi de lucru afară se menţin, pentru că mulţi medici din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, precum Germania sau Franţa, pleacă în Statele Unite, Canada şi Africa de Sud, unde veniturile sunt mai consistente.

“În ultimii doi ani au plecat 5.000 de medici şi s-au reîntors 110, nu din cauza crizei, ci pentru că nu s-au adaptat sau din motive punctuale”, a spus Astărăstoae, care subliniază că statistica este relevantă, pentru că medicii trebuie să se reînscrie în Colegiul medicilor pentru a avea drept de practică.

În ultimii trei ani 6.333 de medici au ales să lucreze în străinătate, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii furnizate Business Standard. În 2009, Ministerul Sănătăţii a eliberat 1.237 de certificate de conformitate, necesare recunoaşterii calificării de medic în statele Uniunii Europene, document care permite medicilor să lucreze în străinătate.

Ritmul de plecare a medicilor pare să se fi diminuat uşor, în condiţiile în care jumătate din plecările din ultimii trei ani, 3.109, s-au făcut în 2007, în 2008 numărul plecărilor s-a apropiat de 2.000, iar în acest an, până acum, numărul de certificate eliberate a fost de 1.237. În România lucrează circa 40.000 de medici, iar deficitul de medici specialişti este de peste 20%, respectiv 2.117 persoane. La acest moment, numărul medicilor specialişti se apropie de 10.200.