Sectorul energetic ar putea fi puternic reprezentat pe piața de capital și, fără îndoială, ar crește vizibilitatea Bursei de Valori de la București (BVB), dacă listările anunțate de actualul guvern s‑ar materializa. Pentru 2013 sunt în plan nu mai puțin de șase companii, care ar deveni emitenți ai BVB: complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, Electrocentralele București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Electrica. Cel puțin așa declara, la începutul lui octombrie a.c., prim‑vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Ion Pisc, după ședința Comisiei pentru Dialog Social de la Ministerul Economiei.
Sunt companii extrem de valoroase, după care piața de capital tânjește de multă vreme, fiind singura alternativă pentru creșterea lichidității, în condițiile în care companiile private stau departe, deocamdată, de bursă. Complexul energetic Oltenia, de exemplu, are o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de euro și produce o treime din energia necesară întregii țări. Este o perspectivă îmbucurătoare pentru investitori, dar analizată cu moderație, având în vedere că listările anunțate pentru acest an s‑au dovedit a fi, cel puțin până la acest moment, simple declarații electorale, cu tot angajamentul autorităților luat în fața reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI).
Programul guvernamental al privatizărilor și al ofertelor secundare de vânzare de acțiuni a fost constant decalat. Motivul invocat, nu demult, de către ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, a fost acela că termenele (moștenite de la fosta guvernare) erau nerealiste. Planul guvernului Boc viza, pentru 2012, vânzarea prin BVB a câte 15% din acțiunile transportatorilor naționali de energie și gaze, Transelectrica și Transgaz, precum și vânzarea a 10% din acțiunile Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Totodată, era prevăzut în plan revânzarea a 9,8% din acțiunile Petrom și a unui pachet de 15% din titlurile Romgaz, pentru care însă nu a existat un termen. Dar nici actualul guvern, la fel de amibițios, cel puțin în declarații, cu privire la continuarea programului privatizărilor, nu a respectat termenele convenite cu FMI. Garanția că aceste privatizări vor avea totuși loc vine dinspre instituția financiară internațională, care presează autoritățile să listeze companiile energetice și nu numai. Iar guvernul Ponta nu s‑a angajat doar să privatizeze companii, ci și să desemneze management performant la societățile controlate de stat. Din păcate, nici aici lucrurile nu merg conform promisiunilor. Întârzierile, însă, au costuri economice, fie că ne referim la administrarea deficitară a acestor companii, fie la piața de capital, încă periferică și necompetitivă cu alte piețe, dar care este o alternativă investițională pentru companii și o modalitate de a crește transparența în administrarea acestora.
TERMENE. Imediat ce s‑a instalat în mai 2012, guvernul Ponta a convenit cu oficialii FMI termene pentru privatizare și pentru listarea unor companii energetice. Până la sfârșitul lui septembrie, era prevăzută vânzarea unui pachet de 15% din Transgaz, pe lângă privatizarea Oltchim, transformată în cel mai mare eșec din istoria privatizărilor statului român, prin neprofesionalismul pregătirii ofertei.
Termenul pentru Hidroelectrica a fost reactualizat, odată ce compania și‑a cerut insolvența, termenul fixat fiind „imediat după ieșirea din insolvență“, cum au afirmat public autoritățile. În privința Romgaz și Nuclearelectrica, cele două oferte inițiale ar trebui să fie lansate în primul trimestru al lui 2013, potrivit ministrului Economiei, Daniel Chițoiu.
Guvernul s‑a angajat în fața delegației FMI și că va introduce guvernanța corporativă la companiile pe care le controlează, astfel că își programase ca, până la sfârșitul acestui an, să numească management privat la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz și Transelectrica. De altfel, Transelectrica este singura ofertă publică secundară din ultimii patru ani, finalizată cu succes, reușită cu care se poate lăuda însă fostul guvern PDL. Derulată în martie a.c., oferta secundară prin care statul a mai vândut un pachet de 10% din acțiunile transportatorului de energie electrică a fost suprasubscrisă cu 45% de către investitorii instituționali și de peste 179% de către investitorii de retail. Acțiunile au fost vândute peste prețul minim, de 14,9 lei, dar sub cel maxim (19,2 lei/acțiune). În prezent, titlurile Transelectrica se tranzacționează la un preț sub 12 lei, de aproximativ 11,7 lei/acțiune, iar compania are o capitalizare de piață de 886,9 milioane de lei.
Dintre toate ofertele anunțate, cea mai apropiată de bursă este oferta secundară de vânzare a 15% din acțiunile Transgaz, pachet ce ar putea fi vândut până la sfârșitul lui 2012 și a cărui valoare este estimată de către analiști la circa 100 milioane de euro. Administratorul magistralelor naționale de gaze are o capitalizare bursieră de 2,2 miliarde de lei, iar o acțiune TGN (simbol piață) se tranzacționează la prețul de circa 188 de lei. Consorțiul desemnat pentru intermedierea ofertei secundare este format din BT Securities, Raiffeisen Capital&Investment și compania de brokeraj cehă Wood&Company.
TESTUL COMPETENȚEI. Dar capacitatea Guvernului de a atrage investitori va fi definitorie la oferta inițială de vânzare de acțiuni Romgaz și Hidroelectrica. Pachetul de 10% pe care intenționează statul să îl vândă, prin bursă, la Hidroelectrica este estimat de brokeri la aproximativ 390 milioane de euro. Consorțiul ce va intermedia această ofertă inițială este format din BRD Société Générale, Citigroup și Intercapital Invest.
Încă o sută de milioane de euro ar mai putea obține statul din vânzarea pachetului de 10% din acțiunile Nuclearelectrica, în timp ce listarea a 15% din Romgaz ar suplimenta suma cu 400 milioane de euro. Romgaz ar putea fi considerată perla listărilor, în condițiile în care este cea mai profitabilă companie de stat și este a doua, după Hidroelectrica, ca valoare, fiind evaluată la circa 2,7 miliarde de euro. Statul nu ar trebui să întâmpine dificultăți în atragerea de investitori și, deci, în finalizarea cu succes a ofertei Romgaz, susțin analiști ai pieței bursiere, deoarece compania are avantajul unei stabilități financiare, în condițiile în care realizează, anual, profituri de peste o sută de milioane de euro. În cazul Hidroelectrica, profitul depinde de factori naturali.
Bunăoară, compania a anunțat că anul acesta va avea pierderi de o sută de milioane de euro, față de un rezultat negativ de 124 milioane de lei în 2011, din cauza secetei. Veniturile companiei vor scădea la 800 milioane de lei, în urma unei producții de electricitate la un minimum istoric. Listarea Romgaz va fi intermediată de consorțiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR și Raiffeisen Capital&Investment. Faptul că proiectele statului de listare a unor companii au atras nume mari din lumea internațională a investițiilor și brokerajului arată că investitorii străini sunt totuși interesați de România, sunt de părere brokerii. Așadar, teama nu ar izvorî din numărul redus al investitorilor interesați, ci din modul în care va ști Guvernul să pregătească aceste oferte. Statul ar trebui să arate flexibilitate în privința prețului de vânzare, pentru a nu se mai repeta insuccesul ofertei secundare a Petrom din 2011, atrag atenția analiștii. În cazul ofertei Petrom, guvernul de atunci și‑a recunoscut eșecul, ca urmare a refuzului acestuia de a vinde pachetul de titluri SNP (simbol de piață) la un preț mai mic decât cel mediu din ultimele 12 luni. Să luăm în vedere însă și contextul acelei perioade în care toate privirile erau ațintite către Grecia, căreia i se prevedea falimentul oficial, iar piețele financiare au reacționat imediat.
Acțiunile companiilor energetice nu asigură neapărat lichiditatea pe bursă, ci mai degrabă sunt titluri recomandate pe termen lung. Datorită sectorului economic din care provin, considerat strategic, dau o oarecare predictibilitate evoluției pe bursă. Indicele sectorului energetic, BET‑NG, care cuprinde zece companii, a înregistrat, în septembrie 2012, o scădere de 2,57%, până la 582,29 puncte, față de luna precedentă. Cea mai mare pondere în structura acestui indice o are OMV Petrom, cu 30,5%, urmată de Transgaz, 28,4%, Rompetrol Rafinare, 18,4%, și Transelectrica, cu o pondere de 16,4%. Chiar dacă listarea unor companii precum Romgaz sau Hidroelectrica nu înseamnă privatizare în toată puterea cuvântului (sunt vândute pachete mici de acțiuni), totuși un avantaj vine din creșterea transparenței managementului acestor societăți.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
