Bulgaria, una dintre cele mai sărace economii ale Uniunii Europene, a reușit o performanță surprinzătoare în sectorul energetic. În timp ce țara a trecut printr-o instabilitate politică fără precedent, cu opt alegeri generale în doar șase ani, autoritățile și investitorii privați au transformat Bulgaria într-unul dintre liderii regionali ai stocării energiei.
Cum a ajuns cea mai săracă țară din UE campioană în energie
Baterii, energie solară și o strategie care a înțeles că electricitatea produsă în exces valorează mult mai mult dacă poate fi păstrată pentru momentul în care este nevoie de ea. O analiză realizată de publicația britanică Emerging Europe, preluată de Rador, arată cum Bulgaria a reușit să-și schimbe rapid sistemul energetic și să transforme surplusul de electricitate într-o nouă sursă de influență regională.
Bulgaria avea aproape zero capacitate de stocare. Acum vorbește despre gigawați
Cu doar câțiva ani în urmă, Bulgaria avea o capacitate de stocare a energiei de aproximativ 200 MWh. Astăzi, la Loveci a fost construită o baterie cu 124 MW putere și 496 MWh capacitate de stocare, unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip din Uniunea Europeană la momentul inaugurării. Planurile Bulgariei prevăd dezvoltarea unei capacități de stocare de aproximativ 10 GWh, iar estimările pentru proiectele deja contractate depășesc chiar 14 GWh.
Practic, în câțiva ani, Bulgaria a trecut de la o capacitate de stocare aproape simbolică la un sistem care poate deveni unul dintre cele mai importante din regiune.
Bulgaria produce tot mai multă energie solară și are nevoie de baterii. La începutul lui 2026, capacitatea fotovoltaică instalată depășea 6,5 GW, adică mai mult de jumătate din capacitatea totală de producție a Bulgariei. Problema apare în mijlocul zilei. Atunci când soarele strălucește puternic, panourile produc atât de multă electricitate încât prețul energiei poate ajunge chiar sub zero. Seara, situația se schimbă radical. Producția solară scade, consumul crește, iar prețul poate urca până la aproximativ 250 de euro/MWh. În acestă perioadă a zilei intervin bateriile.
Energia ieftină produsă la prânz este stocată și poate fi vândută câteva ore mai târziu, când cererea este mai mare. Bulgaria nu încearcă doar să producă mai multă energie. Încearcă să aleagă momentul în care o vinde.
588 de milioane de euro pentru noua strategie energetică
Bulgaria nu a lăsat această transformare doar în mâna pieței. În aprilie 2025, Ministerul Energiei a anunțat un program ambițios prin care urma să fie dezvoltate 82 de proiecte de stocare, cu o capacitate totală de 9,7 GWh. Investițiile publice prevăzute prin fondul european de redresare au ajuns la 588 de milioane de euro. Ulterior, o a doua rundă de investiții a adăugat alte 31 de proiecte și peste 4 GWh de capacitate.Iar investitorii privați au venit cu și mai mulți bani.
Capitalul privat a ajuns practic să dubleze finanțarea publică. Și compania energetică de stat NEK s-a implicat, anunțând baterii de aproape 300 MWh pentru cinci dintre hidrocentralele sale.
Bulgaria a descoperit că energia solară poate deveni o afacere și mai bună
În 2025, Bulgaria a irosit peste 1 TWh de energie solară, potrivit estimării unui reprezentant al companiei Electrohold. Cantitatea reprezintă aproape 3% din consumul național. Energia era produsă atunci când sistemul nu avea nevoie de ea și nu exista suficientă capacitate de stocare.
De aici a apărut o schimbare importantă în piață. Investitorii au început să înțeleagă că un parc fotovoltaic fără baterie poate deveni mai puțin profitabil decât unul care poate păstra energia pentru orele în care prețurile cresc. Bulgaria a transformat astfel problema surplusului solar într-o oportunitate.
Țara are și două reactoare nucleare
Bateriile și panourile solare nu sunt însă singurele atuuri ale Bulgariei. Centrala nucleară de la Kozlodui rămâne unul dintre pilonii sistemului energetic. Cele două reactoare au furnizat aproximativ 35% din electricitatea Bulgariei în 2024. La acestea se adaugă complexul energetic pe lignit Marița Est, unul dintre cele mai importante centre de producție de energie din Europa de Sud-Est. Iar rezultatul este că Bulgaria a rămas exportator net de electricitate. În 2024, exporturile nete au fost de aproximativ 1.268 GWh, chiar dacă nivelul era de șase ori mai mic decât cel din 2022.
Bulgaria și-a depășit deja obiectivul pentru 2030
România a devenit importator net de energie începând din 2019, iar primele aproximativ 500 MW de capacitate de stocare au fost instalate abia în 2025. În Bulgaria, în schimb, investițiile în baterii au explodat. Această diferență poate deveni importantă în anii următori, pe măsură ce energia solară și eoliană vor ocupa o pondere tot mai mare în regiune. Bulgaria și-a depășit deja obiectivul pentru 2030. Poate cea mai spectaculoasă cifră este aceasta.
Potrivit Aurora Energy Research, Bulgaria a contractat deja peste 14 GWh de capacitate de stocare, depășind cu ani înainte obiectivul pe care și-l stabilise pentru 2030. Iar această capacitate îi poate permite să facă ceva extrem de valoros pe piața europeană de energie:
să cumpere sau să păstreze electricitatea când este ieftină și să o vândă atunci când este scumpă. Altfel spus, Bulgaria poate deveni o „baterie” pentru o parte a regiunii.
Performanța este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bulgaria a trecut printr-o perioadă politică extrem de turbulentă. Între 2021 și 2026 au avut loc opt alegeri generale, iar formarea unor guverne stabile a fost o provocare constantă. În ciuda acestui haos politic, sectorul energetic a continuat să atragă investiții.
