Cum prezintă presa rusă alegerile din Republica Moldova

Cum prezintă presa rusă alegerile din Republica Moldova este o întrebare-cheie în contextul scrutinului parlamentar programat pentru 28 septembrie. Jurnaliștii de la Moscova descriu evenimentul nu ca pe o competiție democratică între partide, ci ca pe o confruntare geopolitică între guvernarea proeuropeană, acuzată că ar recurge la metode autoritare, și opoziția prorusească, prezentată drept apărătoare a intereselor cetățenilor.

Cum prezintă presa rusă alegerile din Republica Moldova – între Est și Vest

Ca și la scrutinele anterioare, Rusia rămâne tema centrală a dezbaterii. Autoritățile de la Chișinău au avertizat că Moscova încearcă să influențeze rezultatul votului prin finanțări ilegale și campanii de dezinformare. „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, a declarat președinta Maia Sandu, citată de publicațiile RBK, Novaia Gazeta Europe și Kommersant.

Ministerul de Externe al Rusiei respinge acuzațiile și vorbește despre „rusofobie instituționalizată” la Chișinău. Presa rusă preia aceste mesaje, sugerând că adevărata miză a scrutinului este orientarea geopolitică a Republicii Moldova – Est sau Vest. „Este din nou o confruntare între Est și Vest”, spune analistul Alexei Tulbure, citat de presa de la Moscova.

Narativul dominant promovat de instituțiile media afiliate Kremlinului este că actuala guvernare de la Chișinău ar folosi „metode totalitare” pentru a-și menține controlul. Se vorbește despre arestări și percheziții motivate politic, despre închiderea presei independente – în special a celei rusofone – și despre limitarea accesului opoziției la procesul electoral.

Un titlu din presa rusă, „Dictatura Sandu sub masca democrației”, rezumă această abordare. În plus, publicații precum Komsomolskaia Pravda scriu că diaspora moldovenească din Europa ar fi „mituită și manipulată” pentru a vota cu partidele proeuropene. Articolele vorbesc despre „urnele pline” după doar câteva ore de vot în secțiile din străinătate și sugerează o „inginerie electorală” coordonată de Bruxelles.

Apel la proteste și paralela cu Euromaidanul

Presa rusă amplifică mesajele Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, potrivit căruia moldovenii ar putea ieși în stradă dacă scrutinul este fraudat. Retorica sugerează că puterea de la Chișinău ar putea apela la „trupe europene” pentru a reprima protestele.

Paralelele cu Maidanul ucrainean din 2014 apar frecvent, însă într-o cheie inversată: în timp ce atunci Rusia prezenta manifestațiile din Kiev ca o „lovitură de stat”, în cazul Moldovei protestele sunt descrise drept reacție legitimă la „dictatura proeuropeană”.

În presa de la Moscova, liderii opoziției sunt portretizați ca victime ale represiunii politice. Cazul oligarhului Ilan Șor, sancționat de SUA și UE pentru legăturile cu operațiuni de influență ale Kremlinului, este fie ignorat, fie reinterpretat. În interviuri acordate televiziunilor ruse, Șor apare drept „viitor premier” și promotor al unei Moldove orientate spre Rusia.

De asemenea, partidele Blocului Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii”, opuse „militarizării țării” și apropierii de NATO.

Războiul informațional și rolul bisericii

Un alt subiect intens promovat este cel religios. Presa rusă descrie Biserica Ortodoxă drept „apărătoarea valorilor tradiționale” împotriva „propagandei occidentale”. Acest narativ ignoră rapoartele internaționale care arată că Moscova finanțează clerul pentru a răspândi mesaje anti-UE și prorusești în Republica Moldova.