Pacatele trecutului, care sunt depozitate la CNSAS, par sa nu-i intereseze pe oamenii de afaceri, decat in masura in care acestia doresc sa-si schimbe formal profilul si sa ocupe o functie publica. Cred insa ca este omisa din aceasta judecata o buna parte dintre cei vinovati de aceleasi pacate, poate chiar intr-o forma continua si accentuata, care astazi sunt actionarii sau patronii unor mari afaceri din Romania. Mai mult, pentru acestia, afacerile par sa fie refugiul moral care ii scuteste de judecata publica si nimeni nu ii intreaba cum au facut primul milion de dolari. Realitatea insa este ca originile unor mari afaceri de astazi din Romania merg mult inainte de anii ‘90. Exemplul la ordinea zilei este chiar cel care a determinat desfiintarea CNSAS, Dan Voiculescu, omul de afaceri care, daca n-ar fi facut greseala de a intra in politica, probabil nu l-ar fi deranjat prea multi cu intrebari in legatura cu sursa fondurilor sale de dupa ‘89. Iar cazul sau nu este singular. Si, din pacate, sunt mult mai multi cei care, departe de oprobriul public, isi vad nestingheriti de afaceri. Nu vreau sa exagerez cu patima unui anticomunist fundamentalist si sa spun “Patronii de azi, securistii de ieri!”. Ar fi nedrept pentru acea parte a economiei de import, de tip corporatist, care n-are nimic de-a face cu tinichelele trecutului nostru.
Dar ar fi la fel de gresit sa crezi ca aceasta din urma este singura si adevarata fata a afacerilor din Romania. Cu atat mai mult pentru acest model de afaceri, valori personale precum increderea sau corectitudinea sunt esentiale in relatiile contractuale. Afacerile nu sunt ceva dincolo de bine si de rau, la fel cum nici CNSAS nu poate fi redusa la un aparat birocratic lipsit de cunoasterea valorilor morale, chiar daca asa grait-a Curtea Constitutionala.
