Bugetele companiilor, stabilite pe baza estimarilor unui curs euro de 3,2-3,5 lei, nu mai au nicio relevanta la nivelul de 3,7-3,8 lei pentru un euro din acest moment. Analizele optimiste de anul trecut, in care cresterea era considerata sustenabila, anticipandu-se chiar scaderea spre trei lei a euro, s-au schimbat la 180 de grade. Ratele, exprimate in lei, ale creditelor in valuta contractate anul trecut, cand cursul euro ajunsese la un nivel de 3,11-3,22 lei, au crescut cu 15-20%. Pierderile companiilor datorate acestor diferente de curs sunt semnificative, punandu-se problema stoparii unor investitii programate in acest an si a limitarii finantarilor in valuta. In momentul de fata, incertitudinile din piata imprima o nota pesimista a jucatorilor din industrii de top, sustinand ideea ca numai majorarile de preturi ar mai salva din pierderi, cu impact direct asupra buzunarului consumatorului final, deja afectat de deprecierea leului.
Actionarii si directorii mai multor companii sustin ideea unor interventii BNR care sa asigure o stabilitate mai mare a cursului de schimb si stabilirea unei politici monetare care sa reduca caracterul speculativ al monedei nationale. Isarescu a subliniat ca scaderea bursei intareste ipoteza iesirii unor capitaluri volatile. Bursa de la Bucuresti a suferit si ea pierderi importante. De la inceputul anului, valoarea companiilor de pe bursa s-a redus cu peste opt mld. euro. In acesta situatie incerta, listarile promise in acest an vor mai astepta. In acest context, mesajele pozitive privind situatia Romaniei, pe care atat BNR, cat si Guvernul incearca sa le transmita, in incercarea de a evita retragerea investitorilor de pe piata, par simple minimizari ale riscurilor, nefiind sustinute de un set clar de masuri macroeconomice care sa vina in intampinarea dezechilibrelor din ultima vreme.
