Valoarea totală a prejudiciilor şi a veniturilor neîncasate depăşeşte 700 de milioane de lei.

 

La nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti şi a primăriilor de sector, abaterile financiare depăşesc un miliard de lei, iar prejudiciile au fost în 2011 de peste 18 milioane de lei.

"Din analiza datelor prezentate, rezultă că totalul veniturilor suplimentare constatate şi consemnate în actele de control/audit întocmite sunt în sumă de 7.769 mii lei, la care se adaugă accesoriile aferente (2.635 mii lei), în total 10.404 mii lei, din care au fost încasate în timpul acţiunilor suma totală de 1.960 mii lei, reprezentând 18,9% din veniturile suplimentare constatate (estimate). Prejudiciile constatate au fost în sumă totală de 18.551 mii lei (inclusiv foloasele nerealizate de 152 mii lei), din care a fost recuperată în timpul controlului suma de 4.625 mii lei, reprezentând 24,93% din prejudiciile constatate (estimate). Au fost constatate şi consemnate în actele de control/audit o serie de nereguli financiar-contabile şi bugetare care au avut un impact semnificativ asupra realităţii şi acurateței situaţiilor financiare încheiate, în valoare totală de 1.069.902 mii lei", se arată raport.

Pe sectoare, prejudiciile descoperite în curtea primăriilor, fără a lua în calcul direcţiile şi agenţiile subordonate, sunt de ordinea sutelor de mii. Detaşat conduce Primăria Sectorului 6, cu peste un milion de lei, urmată de Primăria Sectorului 4 şi de cea a Sectorului 1. Inspectorii au făcut câte două vizite la primăriile de sector, iar la cele cu probleme  trei. "La 4 entităţi (Municipiul Bucureşti, Sectoarele 1, 4 şi 5) au fost programate şi realizate câte două acţiuni de control/audit, iar la trei entităţi (Sectoarele 2, 3 şi 6) au fost realizate câte 3 acţiuni cuprinse în programul de activitate aprobat", a mai scrie în raport.

 

În ţară, mari nereguli au fost descoperite şi la consiliile judeţene. Cei mai mulţi bani au fost tocaţi pe lucrări neefectuate sau supraevaluate, dar şi pe achiziţii făcute la preţuri umflate chiar şi de o mie de ori. Astfel, în Harghita, s-a plătit un preţ de trei ori mai mare pentru o serie de lucrări. În Giurgiu, suma de 4,26 milioane de lei nu a fost înregistrată în contabilitate, iar în Dâmboviţa, aproape un milion şi jumătate s-a dus pe lucrări eronate. Campion la achiziţii este Consiliul Judeţean Botoşani, care a cumpărat bunuri la un preţ umflat chiar şi de o mie de ori, iar astfel s-au dus pe apa sâmbetei multe sute de mii de lei.

 

La nivelul întregii ţări, plata nelegală sau pentru lucrări fictive pare un sport naţional, iar banii au fost cheltuiţi aproape fără reţinere, reiese din concluziile Raportului Curţii de Conturi.