Datoria sectorului privat crește. Riscurile de credit se accentuează

Datoria sectorului privat crește. Ritmul de creștere a datoriei sectorului privat din România s-a temperat în anul 2025, însă vulnerabilitățile legate de costuri, calitatea creditării și evoluția veniturilor rămân sub atenta supraveghere a autorităților. Concluziile apar în Raportul anual 2025 publicat de Banca Națională a României.

Datoria sectorului privat: ritm de creștere mai redus

În 2025, datoria sectorului privat a crescut cu 5,6%, față de 8,9% în 2024, ajungând la 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB. Potrivit BNR, îndatorarea sectorului real se află în continuare în faza descendentă a ciclului de creditare, atât la nivel agregat, cât și pe principalele segmente – companii nefinanciare și populație. Îndatorarea populației a avansat într-un ritm similar celui din anul anterior, cu 9,4% în 2025, față de 9,5% în 2024.

Creditele firmelor: încetinire și dependență

Dinamica anuală a îndatorării firmelor de la bănci și instituții financiare nebancare (IFN) s-a redus la 5,1% în 2025, de la 8,1% în 2024. Principala sursă de finanțare a companiilor și populației a rămas sistemul bancar, care deține 74,4% din totalul datoriei financiare a sectorului privat.

Rolul IFN-urilor a continuat să crească, acestea ajungând să reprezinte 11,5% din totalul datoriei sectorului real, față de 10,6% în 2024.

Datoria externă și creditele mamă–fiică

Îndatorarea față de instituțiile financiare nerezidente a crescut într-un ritm mai rapid decât cea internă, cu 8,4%, față de 7%. Această evoluție este determinată în principal de datoria externă a companiilor nefinanciare, care reprezintă aproape 88% din total.

datoria sectorului privat

Creditele externe de tip mamă–fiică rămân o componentă importantă a finanțării, cu o pondere de 31% din datoria totală a sectorului privat și 43% din îndatorarea companiilor nefinanciare. Totuși, dinamica acestui tip de finanțare s-a moderat semnificativ în 2025, la 3,1%, de la 10,5% în 2024.

Structura valutară a creditelor

Datoria bancară a populației este preponderent denominată în lei, în proporție de 93% la finalul anului 2025, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR. În cazul companiilor nefinanciare, expunerea în valută rămâne ridicată, reprezentând aproximativ jumătate din portofoliul corporativ al băncilor.

Situația este similară și în cazul IFN-urilor: creditele acordate populației sunt majoritar în lei (91%), în timp ce datoria firmelor este în mare parte denominată în valută (83,3%).

Presiuni asupra companiilor și sectoare în zona de risc

Creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a fost principala provocare pentru companiile nefinanciare în 2024, fără a fi compensată de o majorare proporțională a cifrei de afaceri. Indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat ușor, dar a rămas în afara zonei de risc la nivel agregat.

Pe sectoare, agricultura, imobiliarele și utilitățile se află în zona de risc, primele două fiind într-o situație fragilă încă dinainte de 2024.

Populația: reziliență ridicată, dar cu riscuri viitoare

Sectorul populației a continuat să manifeste un nivel adecvat de reziliență financiară și să își consolideze avuția. Îndatorarea sustenabilă și capacitatea de plată au menținut gospodăriile în zona de risc redus. Totuși, BNR avertizează că vulnerabilitățile ar putea crește în perioada următoare, pe fondul majorării costului vieții, al impactului măsurilor fiscale și al unei dinamici economice moderate.

Avuția netă a gospodăriilor s-a dublat față de perioada pre-pandemică, ajungând la circa 180% din venitul brut disponibil, iar depozitele populației au atins aproximativ 411 miliarde lei, în creștere anuală de 8%. Volumul depozitelor este dublu față de cel al creditelor, raportul credite/depozite fiind de 50% la finalul lui 2025.

Calitatea creditelor și perspective

Datoria sectorului privat. În 2025, capacitatea de onorare a serviciului datoriei a avut evoluții divergente. Rata creditelor neperformante pentru companiile nefinanciare a crescut la 5,5%, de la 4,1% în 2024, în timp ce pentru populație s-a menținut sub pragul prudențial, la 2,8%.

Cele mai ridicate riscuri se regăsesc în portofoliul corporativ, în special la creditele garantate de stat, expunerile pe piața imobiliară comercială și împrumuturile acordate IMM-urilor.

Prognoza BNR pe următoarele 12 luni indică o continuare a creșterii ratei de nerambursare, atât în cazul firmelor, cât și al populației, pe segmentele de credit ipotecar și de consum, semnalând un context financiar care rămâne stabil, dar cu riscuri în creștere.

Image by freepik datoria sectorului privat