De ce nu ajung la beneficiari banii de la Uniunea Europeană

Deşi România a înregistrat o rată bună de absorbţie în ceea ce priveşte fondurile de preaderare, experienţa şi bunele practici din acea perioadă nu au fost transferate eficient şi în ceea ce priveşte fondurile puse la dispoziţie după aderare, arată un raport al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe) referitor la transparenţa instituţiilor publice şi la accesul organizaţiilor neguvernamentale (ONG) la fonduri europene. Monitorizarea celor şase programe cuprinse în raport a evidenţiat faptul că există situaţii generale, legate de lipsa de personal, de birocraţia stufoasă, de strategia de comunicare sau de condiţiile financiare, cu care se confruntă toate instituţiile care gestionează bani europeni. În ceea ce priveşte rolul ONG-urilor în absorbţia de fonduri UE, realizatorii raportului au concluzionat că acestea sunt prea puţin folosite ca parteneri şi nu există precizări clare şi transparente referitoare la accesul acestora la finanţări. “Instituţiile publice ar trebui să folosească ONG-urile ca pe o resursă pentru dezvoltarea României, dar, din păcate, rolul acestora nu este clar definit şi nu sunt recunoscute în cadrul tuturor programelor operaţionale”, a spus reprezentanta CeRe, Oana Preda, la lansarea raportului “112 pentru fonduri structurale”.

Potrivit raportului, deşi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este cel mai avansat dintre toate programele, din punctul de vedere al numărului de contracte semnate şi de proiecte aflate în derulare, acesta se confruntă şi cu cele mai multe probleme.

“Una dintre marile probleme cu care se confruntă POSDRU este deficitul de personal, acesta fiind, în urmă cu doar câteva luni, la 30% din necesar, în timp ce volumul de muncă a crescut constant”, a spus Oana Preda. Realizatorii raportului au explicat faptul că deficitul de personal nu poate fi acoperit, pe de o parte, pentru că angajările în sistemul public sunt blocate şi, pe de altă parte, pentru că salariile sunt mici în raport cu volumul de muncă. Venitul mediu net al angajaţilor AM POSDRU era de 2.200 de lei pe lună, cel mai mic dintre autorităţile studiate. Nivelul cofinanţării şi asigurarea acesteia reprezintă, de asemenea, probleme, în condiţiile în care accesul la creditele bancare este restricţionat de lipsa unor bunuri imobiliare cu care să fie garantat creditul. Solicitanţii de fonduri europene au mai reclamat şi cadrul legislativ incomplet şi care nu oferă predictibilitate, modificările frecvente ale regulamentelor şi întârzierile la rambursarea TVA-ului.

Pentru fluidizarea activităţii instituţiilor care gestionează fonduri europene, reprezentanţii societăţii civile au propus crearea unei agenţii guvernamentale unitare, care să reunească toate autorităţile de management, cu atribuţii speciale, care să aibă scheme de personal şi de salarizare specifice. Directorul Autorităţii de Management din cadrul Programului Operaţional Regional, Gabriel Friptu, a explicat, însă, că o astfel de structură ar rupe autorităţile de ministere, cele care fac strategiile de dezvoltare pe anumite domenii, iar, pe de altă parte, gestionarea a 30 miliarde de euro de către o singură instituţie i-ar oferi acesteia “o putere prea mare”.