De la mașini la arme. „Furtuna Perfectă” care transformă industria auto europeană

De la mașini la arme. Industria auto europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se cu o criză structurală generată de scăderea cererii pentru vehicule electrice, pierderea cotei de piață în fața competitorilor chinezi și creșterea costurilor de finanțare. În pofida relansării economice post-pandemie, volumele de vânzări rămân semnificativ sub nivelurile anterioare anului 2020, configurând ceea ce analiștii descriu drept „o furtună perfectă” pentru sector.

De la mașini la arme

Pe acest fundal, tot mai mulți producători auto europeni explorează activități alternative, inclusiv revenirea la producția de echipamente militare — un domeniu în care unele dintre aceste companii au mai activat în perioade istorice de conflict. Analiștii Citi au sintetizat această orientare sub formula „anything but autos”, sugerând o diversificare forțată în afara industriei auto tradiționale.

Renault a anunțat recent dezvoltarea unei drone terestre cu utilizare militară și civilă, după ce, în luna ianuarie, a semnat un parteneriat cu grupul francez de apărare Turgis Gaillard pentru producția de drone aeriene. În paralel, Volkswagen poartă discuții cu compania israeliană de apărare Rafael pentru producția de componente destinate sistemelor de apărare antirachetă, fiind analizată inclusiv reconversia fabricii Volkswagen din Osnabrück într-o unitate de producție pentru elemente ale sistemului Iron Dome.

Presiunea concurențială exercitată de producătorii chinezi se intensifică. În timp ce vânzările de mașini noi în Uniunea Europeană au continuat să scadă până în luna ianuarie, BYD a raportat o creștere anuală de 175% a livrărilor în Europa, potrivit datelor Asociația Constructorilor Europeni de Automobile.

Declinul structural se reflectă clar și în performanța bursieră. Indicele Stoxx 600 Automobiles a pierdut aproximativ 30% în ultimii cinci ani, acțiunile Volkswagen au scăzut cu peste 60%, iar grupul Stellantis — care include mărci precum Fiat și Peugeot — a înregistrat un declin de circa 58%.

În contrast, industria europeană de apărare se află într-o fază de expansiune accelerată, alimentată de necesitatea reînarmării după invazia Rusiei în Ucraina și de tensiunile persistente din cadrul NATO. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Europa a intrat într-o „eră a reînarmării”, estimând că până la 800 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate pentru investiții în apărare.

Analiștii subliniază existența unei suprapuneri semnificative între competențele industriei auto și cele ale sectorului de apărare, ambele bazându-se pe producție avansată, lanțuri complexe de aprovizionare și inginerie sofisticată. Cu toate acestea, sindicatele și experții avertizează că această strategie nu poate compensa pierderile structurale din industria auto. Sindicatul german IG Metall consideră nerealist transferul pe scară largă al forței de muncă din auto către apărare.

Volkswagen, de exemplu, intenționează să reducă aproximativ 35.000 de locuri de muncă până în 2030. Eventuala reconversie a fabricii din Osnabrück ar putea salva circa 2.300 de posturi, însă impactul rămâne limitat la scară de grup.

În plus, există riscuri reputaționale și etice asociate implicării producătorilor auto în fabricarea de armament, iar analiștii Citi avertizează asupra posibilelor reacții politice și publice. Consensul experților este că marii constructori auto nu se vor transforma în companii de apărare, ci vor recurge la colaborări selective și oportuniste, ca soluții temporare într-un context industrial profund dezechilibrat.