În ultimii ani, România traversează o transformare profundă în ceea ce privește comportamentul financiar al populației. Împinși de valurile succesive de crize – pandemia, inflația, incertitudinile geopolitice – tot mai mulți români încep să-și regândească relația cu banii.
De la cheltuieli necontrolate și credite rapide, până la economisire și prudență financiară, tendințele încep să se schimbe. Însă România rămâne, în esență, o țară împărțită între două lumi financiare: una digitalizată, educată și prudentă, și alta care încă funcționează „pe caiet”.
Finanțele personale sub presiunea crizelor
„De voie, de nevoie, românii au învățat ABC-ul financiar”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu. Lecțiile dure ale anilor 2000, când creditele cu buletinul au dus la supraîndatorare, au fost înlocuite de o mai mare vigilență. Românii au devenit mai atenți la dobânzi, evită împrumuturile rapide și folosesc frecvent cardurile cu rate fără dobândă. Însă această prudență vine mai degrabă ca reacție la crize decât ca urmare a unui program coerent de educație financiară.
Potrivit Asociației Române a Băncilor, în 2024, 4,4 milioane de români majori nu aveau cont bancar. Aproape un sfert dintre bărbați și o treime dintre femei nu dețin niciun produs financiar. Motivele? Lipsa banilor, lipsa încrederii și persistența plăților „la plic”. În mediul rural, „cumpărăturile pe caiet” și împrumuturile între vecini sunt încă la ordinea zilei.
Urban vs. rural: decalaje adânci
În mediul urban, românii au dezvoltat o relație mai calculată cu banii. „Vânătoarea de promoții a devenit sport național”, remarcă Adrian Negrescu. Cardurile de fidelitate, reducerile și comparațiile de prețuri fac parte din rutina zilnică. Totodată, tot mai mulți încep să pună accent pe economisire și planificare.
În antiteză, mediul rural rămâne prins într-o buclă de vulnerabilitate financiară. Mulți nu au acces real la servicii bancare, educație financiară sau instrumente moderne de plată. Plățile în numerar, salariile la negru și lipsa economiilor sunt reguli, nu excepții. Pentru aceste comunități, ideea de „bani deoparte” rămâne un lux.
Educația financiară: între conștientizare și neglijență
Specialistul în educație financiară Adrian Asoltanie subliniază că „șocurile repetate” i-au trezit pe români. „Oamenii devin mai preocupați de organizarea financiară, de economisire, de controlul cheltuielilor”, afirmă el. În social media, emisiuni TV sau cărți, conținutul despre gestionarea banilor a devenit mainstream.
Cu toate acestea, interesul real pentru educația financiară rămâne scăzut. Mulți români nu consideră că au venituri suficient de mari pentru a-și pune problema unui buget, iar alții, care câștigă bine, nu consideră educația financiară o prioritate. În școli, materia lipsește aproape complet, iar în familie, dialogul despre bani abia începe să prindă contur.
Legislație există, înțelegere mai puțin
România este aliniată legislativ cu Uniunea Europeană în privința protecției consumatorilor bancari. Ordonanța 52/2016, de exemplu, permite rambursarea anticipată fără comisioane a
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
