Deprecierea leului poate inflama inflaţia, dar reduce deficitul extern

Vicepreşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat, consideră că "în condiţiile de acum, dacă această situaţie prezentă se va menţine pe următoarele trei - şase luni, este posibil ca deficitul să înceapă să scadă puţin până la sfârşitul anului, fiind ajutat de deprecierea monedei naţionale".

"Reversul deprecierii leului va fi şi o inflaţie care se va duce spre partea de sus a limitei prognozate, sau chiar va fi depăşită puţin", a adăugat Cabat. Totuşi, Cabat este de părere că această criză produsă de deprecierea leului "este un moment bun pentru România, pentru că optimismul nostru exagerat din ultimii ani este puţin ponderat".

Ciprian Dascălu, senior economist la ING Bank România, a arătat că adâncirea deficitului de cont curent nu este deloc surprinzătoare, mai ales în condiţiile aprecierii monedei naţionale pe pieţele valutare în prima jumătate a anului. "Deficitul de cont curent nu ne-a surprins. Practic, cumulat pe ultimele 12 luni, a atins 14 miliarde de euro. Pentru sfârşitul anului îl vedem la 14,7 miliarde de euro, sau 13,8% din produsul intern brut (PIB)", a precizat Dascălu. Dascălu a adăugat că şi adâncirea deficitul de cont curent "se va vedea în inflaţie".

"Banca centrală are instrumentul ratei dobânzii, prin care poate influenţa cursul de schimb şi indirect inflaţia", a spus Dascălu, "însă influenţa BNR asupra ratei dobânzii este destul de limitată".

"Investitorii străini conştientizează într-o mai mare măsură riscurile derivând din deficitul de cont curent, iar leul tinde să fluctueze mai mult, legat de lira turcească şi de celelalte monede care au un deficit de cont curent mare şi înregistrează o scădere a finanţării acestuia cu investiţii străine directe", a mai spus Dascălu.

Totuşi, riscurile în creştere privind inflaţia nu vor determina Banca Naţională a României (BNR) să-şi revizuiască ţinta de inflaţie pentru anul în curs, deoarece i-ar afecta foarte mult credibilitatea. "Este de preferat să explice eşecul atingerii unei ţinte, deci factorii care au determinat eşecul, prin secetă, preţuri volatile, preţul petrolului şi aşa mai departe", a explicat Dascălu.